Joi, 3 septembrie începând cu ora 13:00, Institutul de Științe Spațiale (ISS) îl va găzdui pe Prof. Dr. Bruce Tsurutani care va susţine tine o lecţie introductivă pe tema “Space weather” ca parte a seriei de evenimente numite ISS Talks. Evenimentul va avea loc în sala de seminar de la etajul 2 al clădirii “Laseri”.
Rezumat
“Vom oferi o privire de ansamblu asupra fenomenelor legate de “vremea spatiala”. Vom arăta cum activitatea solară afectează ionosfera superioară și cum informațiile GPS pot identifica detalii ale acestor caracteristici. În perioada de maximum solar mari cantități de plasmă sunt expulzate din straturile superioare ale atmosferei solare (coronal mass ejection – CME). Acestea sunt de obicei eliberate în timpul exploziilor solare (una pentru fiecare explozie). Diferitele părți ale unei CME vor fi ilustrate atât în imagini de coronagraf realizate atunci când CME se află aproape de Soare cât și în spațiul interplanetar în apropiere de Pământ, folosind date despre plasmă și câmp magnetic. Părțile cu directă influență asupra Pământului ale CME, teaca magnetică ce precede CME și şocul care se formează în fața CME vor fi discutate. Vom arăta cum şocurile pot produce noi centuri de radiații magnetosferice și aurore în partea de zi.nd
Componenta îndreptată către sud a câmpului magnetic din CME (numită “nor magnetic”) provoacă fazele principale ale furtunii magnetice prin procesul de reconectare magnetică. Aceeaşi componentă iniţiază de asemenea câmpuri electrice care se propagă spre partea de zi a ionosferei ecuatoriale, deplasând și crescând altitudinea anomaliilor ionosferei Ecuatoriale. Pentru furtuni deosebit de intense, aceaste modificări pot degrada serios orbite de joasă altitudine ale sateliţilor. În faza de scădere a ciclului solar, fluxuri de viteză mare (HSSs) care provin de la găuri coronale devin dominante pentru efectele vremii spațiale. HSSs evoluează în fluxuri cu viteză mai mică şi creează regiuni de plasmă care se rotesc împreună cu Soarele. Componenta sudică a câmpului magnetic din interiorul acestor structuri interplanetare poate provoca furtuni magnetice, dar, în general slabe în intensitate faţă de cele provocate de ICME. Vom explica acest lucru.
Fluxurile HSS care urmează regiunile CIR conţin unde Alfvenice a căror componentă sudică poate determina activitate geomagnetică ce poate dura de la zile până la săptămâni. Acestea sunt numite evenimente HILDCAA. În timpul acestor evenimente sunt observate injecţii sporadice de electroni şi protoni cu energii cuprinse între 10 şi 100keV în partea de noapte a magnetosferei terestre. În anumite condiţii, precipitarea electronilor cu aceste energii în ionosferă poate duce la distrugerea stratului de ozon din regiunile polare. Evenimentele de tip HILDCAA pot conduce de asemenea la generarea undelor electromagnetice de tip “whistler” şi la accelerarea electronilor relativişti.
Acesti electroni relativisti sunt un alt pericol pentru navele spațiale care orbitează Pământul. Rezultate obtinute de la date GPS și SABER/TIMER vor fi prezentate.
Ultimul minim solar a fost extrem de neobișnuit. 2009 a fost o perioadă de minime istorice: cel mai mic indice geomagnetic înregistrat vreodată. Cauzele acestui lucru vor fi explicate. În cele din urmă vom încheia cu o discuţie despre furtuni magnetice extrem de mari și modul în care acestea provoacă perturbari ale retelei de distributie a electricitatii şi incendii pe Pământ.
Pot fi prezise astfel de furtuni extreme? Ca şi cutremurele, nu încă. Pot fi calculate probabilități cantitative semnificative ale apariției lor în următorii 10, 50 și 100 de ani? Răspunsul nostru este nu și vom discuta şi de ce nu.”