În perioada 9–13 noiembrie, fizicienii care lucrează la Large Hadron Collider (LHC) și cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale (IA) au participat la un workshop – primul de acest fel – în cadrul căruia au discutat despre modul în care tehnicile avansate de IA ar putea accelera descoperirile realizate la LHC.
Folosind un trio de telescoape în raze X – Observatorul Chandra X-ray, Swift Gamma Ray Burst Explorer din partea NASA și XMM-Newton al ESA –astronomii au observat un fenomen numit “tidal disruption”, care a avut loc în centrul unei galaxii aflate la aproximativ 300 milioane de ani lumină de noi. Distanţa face ca acest eveniment, numit ASASSN-14li, să fie cel mai apropiat descoperit în zece ani.
Sonda spaţială Cassini a realizat o imagine a lui Dione, unul dintre sateliții mari ai lui Saturn, în timp ce acesta trecea prin faţa planetei. Fenomenul este cunoscut drept tranzit și reprezintă un eveniment important în astronomie, permițând observatorilor să investigheze în detaliu atmosfera și orbita obiectului care se află în tranzit.
Linia de culoare închisă care taie mijlocul cadrului marchează inelele lui Saturn – ele nu sunt iluminate din acest unghi, care era la aproximativ 0.3° sub planul inelelor.
Actualizare 19.10.2015: Primele imagini de la polul nord al satelitului de gheaţă al planetei Saturn, Enceladus, furnizate de misiunea Cassini după survolul din data de 14 octombrie 2015 sunt disponibile aici.
Misiunea Cassini începe astăzi o serie de trei survoluri ale satelitului lui Saturn Enceladus, primele imagini fiind aşteptate în următoarele zile. Aflată pe Pământ, la peste un miliard de kilometri, echipa Cassini este capabilă să trimită nava către sateliţii lui Saturn la distanţe minime de 25 de kilometri, aceste survoluri reprezentȃnd o parte esențială a misiunii, atât în scopuri științifice, cât și de navigație. Când nava Cassini s-a apropiat ultima dată de satelitul Enceladus, partea de nord a acestuia era învăluită în întuneric în timpul perioadei de iarnă, însă acum că este vară acolo, soarele strălucește la latitudinile nordice superioare.
Vineri, 25 septembrie 2015 între orele 16:00 şi 23:30 în incinta şi curtea AFI Palace Cotroceni, Bulevardul Vasile Milea 4, sectorul 6, Municipiul Bucureşti, cercetătorii Institutului de Ştiinţe Spaţiale (ISS) vă aşteaptă la Noaptea Cercetătorilor 2015 pentru a porni împreună în aventura în lumea științei.
Dr. Valeriu Tudose, cercetător al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a observat sistemul binar V404 Cygni, format dintr-o stea și o gaură neagră, care la sfârșitul lunii iunie s-a trezit la viață, după 26 de ani de hibernare. Gaura neagră a început să devoreze violent steaua companion, generând unul dintre cele mai luminoase obiecte de pe cer din punct de vedere energetic. Observațiile au fost realizate în unde radio în cadrul colaborării JACPOT.
În contextul sărbătoririi internaţionale a Anului Internațional al Luminii 2015 (International Year of Light 2015) și a 70 de ani de UNESCO, va avea loc conferinţa „Lights of the World” (“Luminile Lumii”) în București la Palatul Parlamentului în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2015. Începând cu 1 iulie și până la 15 octombrie se pot înscrie la eveniment toţi cei interesați, de la elevi şi profesori de liceu/şcoală gimnazială, până la cercetători şi profesori universitari, ingineri etc.
Pe 18 iunie 2015, în cadrul celei de-a 176-a Sesiuni a Consiliului CERN, România a fost admisă prin vot unanim ca membru cu drepturi depline în Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară – CERN. Acest eveniment vine ca o urmare firească a statului de stat candidat pe care România îl deţinea din decembrie 2008 şi ca o recunoaştere a contribuţiilor şi performanţelor cercetătorilor români implicaţi în experimentele ştiinţifice desfăşurate la CERN. Urmatorul pas în aderarea României la CERN este ratificarea Rezoluției în Parlamentul României.
Începând cu data de 3 iunie, experimentele desfăşurate la LHC (Large Hadron Collider), inclusiv ALICE, sunt din nou în funcţiune, preluând date pentru cea de-a doua etapa a LHC.
ALICE (A Large Ion Collider Experiment), experimentul care studiază plasma de cuarci şi gluoni – materia prezentă în primele momente ale existenței universului – are acum îmbunătățiri la majoritatea dintre cei 19 detectori care alcatuiesc experimentul. Unul dintre aceștia este calorimetrul electromagnetic, care măsoară energia electronilor, a pozitronilor și a fotonilor produşi de ciocniri.
