Flag raising Ceremony for Romania at CERN

de

cern_frontpage

On 5th of September 2016, in the Globe of Science and Innovation at CERN, Geneva, Switzerland, takes place a great ceremony in the presence of His Excelency Mr. Klaus Iohannis, President of Romania, including national institutional representatives and romanian scientists, marking the accession of Romania as a Member State of CERN (the European Organization for Nuclear Research, the world’s leading laboratory for particle physics).

This is a memorable day, since Romania became the 22nd Member State of CERN on 18th July 2016.

However, bilateral contacts began back in 1991, when a scientific and technical cooperation agreement was signed between CERN and the Government of Romania, establishing the legal framework for later developments. Presently, Romania has particularly strong involvement in several LHC experiments, like ATLAS, ALICE and LHCb, with main contributions from the National Institute of Physics and Nuclear Engineering “Horia Hulubei” and the Institute of Space Science (ISS).

ISS is part of the ALICE Collaboration since 2006, and has a long-standing experience in the study of Quark Gluon Plasma produced in heavy ion collisions at relativistic energies. The ISS-ALICE group, consisting of 6 physicists and 3 guest scientists, has various activities related to jet and flow analysis, offline production management and software service tasks, GRID maintenance and operation in frame of the ALICE Collaboration. ALICE (A Large Ion Collider Experiment) is one of the four large experiments operating at the Large Hadron Collider (LHC), dedicated to study the properties and behaviour of the strongly interacting matter, at the very high temperatures and energy densities reached in ultra-relativistic collisions.

Ceremonia de ridicare a drapelului României la CERN

de

cern_frontpagePe data de 5 septembrie 2016, la Globul de Ştiinţă si Inovare de la CERN, în Geneva, Elveţia, are loc ceremonia oficială, în prezenţa onorabilă a Preşedintelui României, Dl. Klaus Iohannis, reprezentanţilor instituţionali şi cercetătorilor români, care marchează aderarea României cu drepturi depline la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare, cel mai mare laborator din lume de fizica particulelor elementare).

Aceasta este o zi memorabilă, odată ce România a devenit cel de-al 22-lea Stat Membru la CERN pe data de 18 iulie 2016.

Incepând cu anul 1991, odată cu semnarea unui acord de cooperare ştiintifică şi tehnică între CERN şi Guvernul României, au avut loc contacte bilaterale repetate oferind un cadru legal pentru continuarea colaborării. În prezent, România este implicată în câteva experimente ale acceleratorului de particule de la LHC (Large Hadron Collider) precum, ATLAS, ALICE şi LHCb, cu contribuţii în principal din partea Institutului Naţional de Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” şi Institutul de Ştiinte Spaţiale (ISS).

ISS s-a alaturat colaborării ALICE din 2006, având o experienţă indelungată în studiul plasmei de cuarci şi gluoni produsă în ciocniri ale ionilor grei la energii relativiste. Grupul ISS-ALICE, compus din 6 fizicieni şi 3 cercetători seniori invitaţi, este implicat în activităţi de analiză a jeturilor şi a curgerii materiei nucleare, managementul producţiei offline, servicii software, mentenanţă şi operare GRID în cadrul colaborării ALICE. ALICE (A Large Ion Collider Experiment) este unul din marile experimente de la LHC, dedicat studiului proprietăţilor şi caracteristicilor materiei nucleare care interacţionează tare, la temperaturi şi densitati energetice foarte mari atinse în ciocniri nucleare ultra-relativiste.

ROMÂNIA ÎN COSMOS

de
astronauti-2016
Imagine: Știință&Tehnică, Discovery România

Institutul de Științe Spațiale vă invită la următoarele două evenimente importante pe teme de explorare spațială si astronomie dedicate cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, la 35 de ani de la primul zbor în spațiul cosmic:

  1. Sâmbătă 14 mai 2016, orele 17:00 – 18:00, la Biblioteca Nationala a României in cadrul festivalului de explorare spațială și astronomie ASTRO FEST 2016, Redacția Știință&Tehnică organizează o amplă dezbatere pe tema prezenței României în industria aerospațială internațională. Moderată de către redactorul-șef al revistei S&T Marc Ulieriu, discuția cu reprezentanții celor mai importante institute şi organizaţii din România va dezvălui publicului larg modul în care inginerii și cercetătorii români se implică în acest fabulos domeniu. Participă specialiști de la Agenția Spațială Română (ROSA); Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare Aerospatială “Elie Carafoli” (INCAS), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și Institutul de Științe Spațiale (ISS). Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresele: http://stiintasitehnica.com/vino-la-astro-fest-festivalul-de-explorare-spatiala, http://spatiu.discovery.ro/evenimente .
  2. Luni 16 mai 2016, ora 10:00, Academia Română organizează Sesiunea aniversară “35 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic al unui roman”. Evenimentul este dedicat cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române şi se va desfăşura în prezenţa a 11 astronauţi din Europa şi America, oaspeţi de onoare. În cadrul sesiunii vor susţine prelegeri prof. dr. Dumitru Haşegan, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, prof. dr. Marius-Ioan Piso, Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, dr. fiz. Sorin Zgură, Directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, dr. ing. Cornel Oprişiu, Director New Business Development, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli“, dr. ing. Florin Şerban, Directorul TerraSigna, şi specialişti din cadrul Grupului Goliat – Centrul de competenţă pentru nanosateliţi. Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresa: http://academiaromana.ro/com2016/pag_com16_0516DPrunariu.htm .

Launch of the First Orbital Telescope for the detection of ultra-high energy cosmic rays induced air showers

de
7ca27fb86464
Image: Lomonosov Moscow State University

On Thursday, April 28, the TUS telescope aboard the Lomonosov satellite was successfully launched from the Vostochny spaceport. Lomonosov along with two other satellites, Aist-2D and SamSat-218, were carried into orbit by an unmanned Soyuz-2.1A rocket, the first rocket to fly from the new Russian spaceport.

The TUS (Tracking Ultraviolet Set-Up) orbital telescope aboard the Lomonosov satellite will detect Extensive Air Showers (EAS) produced by Ultra-High Energy Cosmic Rays (UHECR) and contribute to the study of the energy spectrum and arrival distribution of the cosmic rays with energies above 1020 eV.

“It is one more important step towards UHECR measurements from space!” said Pavel Klimov from the Skobeltsyn Institute of Nuclear Physics, Moscow State University, one of the lead scientists in the collaboration.

In 2013, a team of scientists from the Institute of Space Science lead by Dr. Maria Haiduc joined the TUS collaboration and signed a protocol with the Skobeltsyn Institute for Nuclear Physics to this effect. The involvement of the ISS team in the TUS collaboration is concerned with the development, together with a team form the Joint Institute of Nuclear Physics lead by Dr. Leonid Grigorievich Tkatchev, of a ground-based high-power LED UV light system to be used for the orbital calibration of the TUS telescope.

The TUS telescope can be regarded as a pathfinder for the future space-based UHECR detectors (e.g. KLYPVE, JEM-EUSO) and will gather preliminary data that will be extremely useful for the fine-tuning of the operational parameters of these future missions.

This post is also available in Romanian here.

More details on the event along with a movie of the launch can be found at:

Lomonosov Satellite

http://space.skyrocket.de/doc_sdat/mvl-300.htm

Lansarea primului Telescop Orbital pentru detectarea jerbelor atmosferice largi produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă

de
7ca27fb86464
Imagine: Lomonosov Moscow State University

Pe 28 Aprilie, 2016, telescopul TUS aflat la bordul satelitului Lomonosov a fost lansat cu succes de pe cosmodromul Vostochny. Lomonosov, împreună cu alţi doi sateliţi, Aist-2D și SamSat-218, au fost transportaţi spre orbita de o rachetă fără pilot Soyuz-2.1A, prima rachetă care a zburat de pe noul cosmodrom rusesc.

Telescopul orbital TUS (“Tracking Ultraviolet Set-Up”) aflat la bordul satelitului Lomonosov va detecta jerbele atmosferice largi (“Extensive Air Showers” – EAS) produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă („Ultra-High Energy Cosmic Rays” – UHECR) și va contribui la studiul spectrului de energie și al distribuţiei direcţiilor de sosire ale razelor cosmice cu energii de peste 1020 eV.

“Acesta este încă un pas important pentru măsurătorile UHECR din spaţiu“ a afirmat Pavel Klimov, cercetător la Skobeltsyn Institute of Nuclear Physics, Universitatea de Stat din Moscova, și unul din liderii colaborării TUS.

În anul 2013 o echipă de cercetători de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) condusă de Dr. Maria Haiduc s-a alăturat colaborării TUS și a semnat în acest scop un protocol de colaborare cu Institutul de Fizică Nucleara Skobeltsyn. Implicarea echipei ISS în colaborarea TUS este legată de dezvoltarea, împreună cu o echipă de cercetători de la Joint Institute of Nuclear Physics condusă de Dr. Leonid Grigorievich Tkatchev, a unui sistem de surse de lumină bazat pe utilizarea LED-urilor UV de mare putere, care va fi operat la sol și folosit pentru calibrarea telescopului TUS aflat pe orbită.

Telescopul TUS poate fi privit ca un deschizător de drum pentru următoarea generaţie de detectori spaţiali de UHECR (de exemplu KLYPVE, JEM-EUSO), achiziţionând astfel date preliminare extrem de utile pentru stabilirea precisă a parametrilor operaţionali ai acestor misiuni spaţiale planificate a fi lansate în viitorul apropiat.

Versiunea în engleză a acestui articol poate fi urmărită aici.

Mai multe detalii despre eveniment, precum și videoclipul cu lansarea, pot fi găsite la următoarele adrese :

Lomonosov Satellite

http://space.skyrocket.de/doc_sdat/mvl-300.htm

‘Școala Altfel’ la Institutul de Știinte Spațiale

de

IMG_0987Institutul de Știinte Spațiale (ISS) și-a deschis și anul acesta ușile pentru elevi, dascăli și parinți însoțitori, alăturâdu-se astfel Programului Ministerului Educației Naționale și Cercetării Stiințifice – Săptamâna Școala Altfel “Să știi mai multe, să fii mai bun”, pe întreaga perioadă 18-22 Aprilie 2016.

O echipă de tineri cercetători din cadrul ISS, precum și studenți colaboratori ai Facultății de Fizică, Universitatea București, împărtășesc cu entuziasm și devotament câte puțin din tainele activităților lor zilnice de cercetare. Astfel, Școala Altfel la ISS conține prezentări cât mai diverse, precum experimentul ALICE de la acceleratorul de particule de la LHC-CERN, Observatorul de radiații cosmice Pierre Auger din Argentina, observații în emulsii nucleare la microscop, observații solare prin telescop, observații ale conținutului unei picături de lichid cu ajutorul unui laser, explorarea interactivă a Sistemului Solar și a spațiului cosmic, respectiv vizită la Centrul de Calcul al Institutului de Știinte Spațiale.

Comunicările științifice sunt adaptate vârstei copiilor, astfel incât lecțiile interactive să fie cât mai atractive și cu un grad de noutate sporit pentru a le permite valorilor noastre – cercetătorii de mâine să-și imbogățească bagajul de cunoștințe din domeniul științei și tehnologiei. Astfel, copiii, de la mici la mari, pot deveni cercetători pentru o oră sau astronauți pentru un minut!

IMG_0925 IMG_0978 IMG_0995 IMG_1001 IMG_1010 IMG_1050 IMG_1075 IMG_1125IMG_0883 IMG_1131 IMG_1140 IMG_0996

 

A new technique to gauge the distant Universe

de
Image credit: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, and the XMM-COSMOS collaboration
Image credit: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, and the XMM-COSMOS collaboration

Scientists have developed a technique to use quasars – powerful sources driven by supermassive black holes at the centre of galaxies – to study the Universe’s history and composition. To demonstrate the new method, based on a relation between a quasar’s luminosity at X-ray and ultraviolet wavelengths, they made extensive use of data from XMM-Newton X-ray observatory of the European Space Agency (ESA). This approach promises to become an important tool to constrain the properties of our Universe.

Citește mai mult

O nouă tehnică pentru măsurarea Universului îndepărtat

de
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS collaboration

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o tehnică de utilizare a quasarilor – surse puternice produse de găurile negre supermasive din centrul galaxiilor – pentru a studia istoria și compoziția Universului. Pentru a valida noua metodă, bazată pe relația dintre luminozitatea unui quasar în raze X și la lungimi de undă ultraviolete, aceştia au făcut uz la scară largă de datele furnizate de Observatorul XMM-Newton de raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Abordarea lor promite să devină un instrument important în determinarea proprietăților Universului nostru.

Citește mai mult

“Dark knowledge” pentru a căuta “dark matter” — Workshop CERN pe tema inteligenţei artificiale (IA)

de
Credit imagine: CERN
Credit imagine: CERN

În perioada 9–13 noiembrie, fizicienii care lucrează la Large Hadron Collider (LHC) și cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale (IA) au participat la un workshop – primul de acest fel – în cadrul căruia au discutat despre modul în care tehnicile avansate de IA ar putea accelera descoperirile realizate la LHC.

Citește mai mult