Actualizare 19.10.2015: Primele imagini de la polul nord al satelitului de gheaţă al planetei Saturn, Enceladus, furnizate de misiunea Cassini după survolul din data de 14 octombrie 2015 sunt disponibile aici.

Misiunea Cassini începe astăzi o serie de trei survoluri ale satelitului lui Saturn Enceladus, primele imagini fiind aşteptate în următoarele zile. Aflată pe Pământ, la peste un miliard de kilometri, echipa Cassini este capabilă să trimită nava către sateliţii lui Saturn la distanţe minime de 25 de kilometri, aceste survoluri reprezentȃnd o parte esențială a misiunii, atât în scopuri științifice, cât și de navigație. Când nava Cassini s-a apropiat ultima dată de satelitul Enceladus, partea de nord a acestuia era învăluită în întuneric în timpul perioadei de iarnă, însă acum că este vară acolo, soarele strălucește la latitudinile nordice superioare.

Survolurile reprezintă un element important al misiunii Cassini. Ruta eliptică și repetitivă a navei spaţiale în jurul lui Saturn a fost atent programată pentru a permite efectuarea unor vizite ocazionale la mai mulţi sateliţi din sistem. Toate survolurile oferă oportunitatea de a afla mai multe despre sateliții de gheaţă ai lui Saturn, iar întâlnirile cu gigantul Titan sunt de fapt folosite pentru a naviga nava, schimbându-i orbita sau punând la cale survoluri viitoare.

Pentru ca multe dintre cele mai incitante astfel de întâlniri vizate să aibă loc, drumul navei spaţiale Cassini este direcţionat, astfel încât aceasta să treacă pe lângă un anumit satelit la o distanță predeterminată, numită”cea mai mică apropiere”. Zborurile vizate ale misiunii Cassini au oferit prim-planuri incredibile și multe rezultate științifice inovatoare. Vizitele la satelitii Dione și Hyperion, de exemplu, precum și îndrăznețele scufundări în jeturile de gheaţă ale lui Enceladus din octombrie 2008, au fost unele dintre cele mai mari importante momente ale misiunii.

În timpul unui survol, nava spaţială Cassini se apropie de satelitul țintă la mare viteză. Nava îşi ţine instrumentele îndreptate cu precizie către un obiectiv, utilizând fie roțile sale de reacție, fie propulsoarele, care o rotesc, cu scopul de a urmări satelitul în timp ce acesta trece pe lângă. Propulsoarele sunt, de asemenea, folosite pentru a proteja nava Cassini de rostogoliri atunci când este atrasă de planetă la apropierea de atmosfera superioară a lui Titan în timpul zborurilor la mică distanţă și în timpul celor mai profunde scufundări prin jeturile de gheață ale lui Enceladus.

Pe durata următoarelor două luni, misiunea Cassini va efectua survoluri pe:

14 octombrie 2015 – Survolul ‘E-20’: Descoperirea Polului Nord al satelitului Enceladus

În timpul acestui survol, Cassini va furniza imagini ale regiunilor polare de nord ale lui Enceladus – un lucru care nu a fost posibil în primii ani ai misiunii, atunci când această zonă a satelitului s-a aflat în întuneric. Oamenii de ştiinţă sunt dornici să căute indicii dacă regiunea polară de nord a fost activă din punct de vedere geofizic la un moment dat în trecut. Vor fi efectuate, de asemenea, două observații ale jeturilor, concepute pentru a permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine conectarea jeturilor specifice de punctele fierbinți de la suprafaţă și pentru a cerceta dacă jeturile au o anumită variabilitate.

28 octombrie 2015 – Survolul „E-21” al lui Enceladus

Acest survol va aduce nava la 48 km de polul sud al lui Enceladus. Survolul este programat să aibă loc atunci când jeturile satelitului vor fi la putere maximă – o premieră pentru misiune. Acest lucru va permite misiunii Cassini să obţină cele mai precise măsurători până la acel moment cu privire la compoziţia jeturilor.

19 decembrie 2015 – Survolul „E-22” al lui Enceladus

Acesta este ultimul survol al lui Enceladus efectuat în cadrul misiunii. Instrumentul CIRS va observa terenul de la polul sud al satelitului. În momentul în care misiunea se va încheia în 2017, Cassini va fi efectuat observații pe durata a peste şase ani de întuneric pe timp de iarnă în emisfera sudică a satelitului. Aceste condiții sunt ideale pentru a îmbunătăți măsurarea fluxului de căldură din interior spre suprafață. Înțelegerea fluxului de căldură este important deoarece oferă informaţii cheie asupra a ceea ce dă naştere gheizerelor.

„Am urmărit o serie de indicii cu privire la Enceladus timp de 10 ani deja”, a declarat Bonnie Buratti, un membru al echipei ştiinţifice Cassini şi expert în domeniul sateliţilor de gheață la Jet Propulsion Laboratory al NASA (JPL) din Pasadena, California.

„Activitatea de pe și de sub suprafața acestui satelit a fost o mare surpriză pentru noi. Încă încercăm să ne dăm seama care este istoria sa și cum a ajuns să fie cum este astăzi”, a completat acesta.

Despre misiunea Cassini-Huygens

Misiunea Cassini-Huygens este un proiect comun între NASA, ESA și Agenția Spațială Italiană.

Nava spaţială Cassini a fost lansată în octombrie 1997 cu sonda Huygens a Agenției Spațiale Europene. Sonda a fost echipată cu șase instrumente pentru a studia cel mai mare satelit al lui Saturn,Titan. Aceasta a aterizat pe suprafața lui Titan pe 14 ianuarie 2005 și a furnizat rezultate spectaculoase.

Cassini a încheiat misiunea iniţială de patru ani de explorare a sistemului planetei Saturn în iunie 2008, iar prima misiune extinsă, numită Cassini Equinox Mission, în luna septembrie 2010.

Acum, nava în stare bună de funcţionare încearcă să facă descoperiri noi incitante în cea de-a doua misiune extinsă numită Cassini Solstice Mission.

Mai multe informaţii despre misiunea Cassini sunt disponibile aici.