space science

Observatorul Pierre Auger continuă activitatea pâna în 2035

de

Observatorul Pierre Auger, un exemplu  de cooperare în ştiinţă şi tehnologie, la care participă peste 400 oameni de ştiinţă din 17 ţări, printre care şi România, confirmă extinderea activităţii până în 2035.

Experimentul Pierre Auger se afla în a doua fază de activitate cu detectori îmbunătăţiţi, pentru a mări statistica evenimentelor măsurate de radiaţie cosmică cu energie ultra-înaltă, şi a răspunde la întrebări fundamentale precum: care sunt sursele acestor particule energetice, şi care este compoziţia lor chimică.

România este ţară membră Auger cu drepturi depline din 2014, iar în momentul de faţă este reprezentată de Institutul de Ştiinţe Spaţiale – Filială INFLPR (ISS) si de Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.

Contribuţia ISS în cadrul Colaborării Pierre Auger este reprezentată de activităţi precum: analiza de radio emisie de la jerbele de raze cosmice dezvoltate în atmosfera Pamântului, utilizând metode moderne de calcul performant şi de învăţare automată, pentru a deduce natura particulelor de radiaţie cosmică; activităţi suport la servicul Monte Carlo al Colaborării, pentru producţia de librării de evenimente simulate, care servesc la analiza de date; participare la ture operaţionale şi de monitorizare a detectorilor Auger de la distanţă din ISS-România, şi nu în cele din urma, participare la efortul comun de educaţie şi de conştientizare a ştiinţei în societate, prin implicarea elevilor şi studenţilor în practici de cercetare.

Comunicatul de presă al Collaborării Pierre Auger este disponibil aici:

https://www.auger.org/news/news/335-extension-of-the-international-agreement-for-the-pierre-auger-observatory

Seminar ISS about: Open Questions on the Origin of Ultra-High Energy Cosmic Rays

de
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg

Guest: Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg, II. Institut für Theoretische Physik, Hamburg, Germany

When: 1 August 2024, 11:00

Where: ISS, Auditorium

Abstract:

Origin and nature of ultra-high energy cosmic rays above ~ 1018 eV are still not very well understood. Progress on these questions requires on the one hand enhanced experiments providing multiple complementary observables, such as the Pierre Auger Observatory. On the other hand, there is a need for a better theoretical understanding of the relevant physics, in particular the nature of hadronic interactions that give rise to the detected giant air showers and the propagation of charged particles in a structured Universe. In addition, secondary gamma-rays and neutrinos can provide complementary multimessenger signatures. In this talk we will focus on a few key points on these topics.

Contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Gallery:

ESA’s Euclid celebrates first science with sparkling cosmic views

de

ESA’s Euclid celebrates first science with sparkling cosmic views

ESA’s Euclid space mission released five unprecedented new views of the Universe. The never-before-seen images demonstrate Euclid’s ability to unravel the secrets of the cosmos and enable scientists to hunt for rogue planets, use lensed galaxies to study mysterious matter, and explore the evolution of the Universe.

The new images are part of Euclid’s Early Release Observations. They accompany the mission’s first scientific data, also made public today, and 10 forthcoming science papers. The treasure trove comes less than a year after the space telescope’s launch, and roughly six months after it returned its first full-colour images of the cosmos.

The full set of early observations targeted 17 astronomical objects, from nearby clouds of gas and dust to distant clusters of galaxies, ahead of Euclid’s main survey. This survey aims to uncover the secrets of the dark cosmos and reveal how and why the Universe looks as it does today.

The Institute of Space Science – A Subsidiary of INFLPR is an active member of the Euclid Consortium.

Euclid’s new image of the Dorado group of galaxies

The Dorado Group of galaxies is one of the richest galaxy groups in the southern hemisphere. Here, Euclid captures signs of galaxies evolving and merging ‘in action’, with beautiful tidal tails and shells visible as a result of ongoing interactions. As Dorado is a lot younger than other clusters (like Fornax), several of its constituent galaxies are still forming stars and remain in the stage of interacting with one another, while others show signs of having merged relatively recently. In size, it sits between larger galaxy clusters and smaller galaxy groups, making it a useful and fascinating object to study with Euclid.

This dataset is enabling scientists to study how galaxies evolve and collide over time in order to improve our models of cosmic history and understand how galaxies form within halos of dark matter, with this new image being a true testament to Euclid’s immense versatility. A wide array of galaxies is visible here, from very bright to very faint. Thanks to Euclid’s unique combination of large field-of-view and high spatial resolution, for the first time we can use the same instrument and observations to deeply study tiny (small objects the size of star clusters), wider (the central parts of a galaxy) and extended (tidal merger tails) features over a large part of the sky.

Scientists are also using Euclid observations of the Dorado Group to answer questions that previously could only be explored using painstakingly small snippets of data. This includes compiling a full list of the individual clusters of stars (globular clusters) around the galaxies seen here. Once we know where these clusters are, we can use them to trace how the galaxies formed and study their history and contents. Scientists will also use these data to hunt for new dwarf galaxies around the Group, as it did previously with the Perseus cluster.

The Dorado Group lies 62 million light-years away in the constellation of Dorado.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Euclid’s new image of star-forming region Messier 78

This breathtaking image features Messier 78 (the central and brightest region), a vibrant nursery of star formation enveloped in a shroud of interstellar dust. This image is unprecedented – it is the first shot of this young star-forming region at this width and depth.

Euclid peered deep into this enshrouded nursery using its infrared camera, exposing hidden regions of star formation for the first time, mapping its complex filaments of gas and dust in unprecedented detail, and uncovering newly formed stars and planets. This is the first time we’ve been able to see these smaller, sub-stellar sized objects in Messier 78; the dark clouds of gas and dust usually hide them from view, but Euclid’s infrared ‘eyes’ can see through these obscuring clouds to explore within.

Euclid’s sensitive instruments can detect objects just a few times the mass of Jupiter, and its visible and infrared instruments – the VIS and NISP cameras – reveal over 300 000 new objects in this field of view alone. Scientists are using this data to study the amount and ratio of stars and sub-stellar objects here, which is key to understanding the dynamics of how star populations form and change over time. Sub-stellar objects like brown dwarfs and free-floating or ‘rogue’ planets are also one possible candidate for dark matter. While our current knowledge suggests that there aren’t enough of these objects to solve the mystery of dark matter in the Milky Way, it remains an open question, and one that Euclid will definitively answer by probing a significant fraction of our galaxy.

Also visible to the top of the frame is the bright nebula NGC 2071, and a third filament of star formation towards the bottom of the image (with a ‘traffic light’-like appearance). This lower region is a dark nebula producing lower-mass stars, all arranged along elongated filaments in space.

Messier 78 lies 1300 light-years away in the constellation of Orion.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

Euclid’s new image of spiral galaxy NGC 6744

Here, Euclid captures NGC 6744, one of the largest spiral galaxies beyond our local patch of space. It’s a typical example of the type of galaxy currently forming most of the stars in the nearby Universe, making it a wonderful archetype to study with Euclid.

Euclid’s large field-of-view covers the entire galaxy, revealing not only spiral structure on larger scales but also capturing exquisite detail on small spatial scales, and at a combination of wavelengths. This detail includes feather-like lanes of dust emerging as ‘spurs’ from the spiral arms, which Euclid is able to image with incredible clarity. Euclid’s observations will allow scientists to not only count individual stars within NGC 6744 but also trace the wider distribution of stars and dust in the galaxy, as well as mapping the dust associated with the gas that fuels new star formation. Forming stars is the main way by which galaxies grow and evolve, so these investigations are central to understanding galaxy evolution – and why our Universe looks the way it does today.

Euclid scientists are using this dataset to understand how dust and gas are linked to star formation; map how different stellar populations are distributed throughout galaxies and where stars are currently forming; and unravel the physics behind the structure of spiral galaxies, something that’s still not fully understood after decades of study. Spiral structure is important in galaxies, as spiral arms move and compress gas to foster star formation (most of which occurs along these arms). However, the exact role of spirals in coordinating ongoing star formation remains unclear. As the aforementioned ‘spurs’ along NGC 6744’s arms are only able to form in a strong enough spiral, these features therefore provide important clues as to why galaxies look and behave as they do.

The dataset will also allow scientists to identify clusters of old stars (globular clusters) and hunt for new dwarf galaxies around NGC 6744. In fact, Euclid has already found a new dwarf ‘satellite galaxy’ of NGC 6744 – a surprise given that this galaxy has been intensively studied in the past.

NGC 6744 lies 30 million light-years away within the Local Group.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

Euclid’s new view of galaxy cluster Abell 2764

This new view shows the galaxy cluster Abell 2764 (top right), a very dense region of space containing hundreds of galaxies orbiting within a halo of dark matter.

Euclid captures a range of objects in this patch of sky, including many background galaxies, more distant galaxy clusters, interacting galaxies that have thrown off streams and shells of stars, and a pretty edge-on spiral that allows us to see the ‘thinness’ of its disk.

This complete view of Abell 2764 and surroundings – obtained thanks to Euclid’s impressively wide field-of-view – allows scientists to ascertain the radius of the cluster and study its outskirts with faraway galaxies still in frame. Euclid’s observations of Abell 2764, as with Abell 2390 (another target depicted in the images released today from the space telescope), are also allowing scientists to witness some of the most distant galaxies that lived in a mysterious period known as the cosmic dark ages. Euclid enables us to see these galaxies back when the Universe was only 700 million years old, just 5% of its current age. Viewing their light is a specialty of Euclid, and allows us to witness how the first galaxies formed.

Also seen here is a bright foreground star that lies within our own galaxy (lower left: this is Beta Phoenicis, a star within our galaxy and in the southern hemisphere that’s bright enough to be seen by the human eye). When we look at a star through a telescope, its light is scattered outwards into the typical spiked shape due to the telescope’s optics. Euclid was designed to make this scatter as small as possible. As a result, we can measure the star very accurately, and capture galaxies that lie nearby without being blinded by the star’s brightness.

Abell 2764 lies 3.5 billion light-years away in the direction of the Phoenix constellation.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Full resolution pictures as well as various zoomed images and further information may be found at https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Euclid.

Contact: vpopa@spacescience.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Seminar ISS about: Remnants from the past, building blocks for the future: the near-Earth asteroids

de
Dr. Marcel Popescu, IAAR-Bucharest
Dr. Marcel Popescu, IAAR-Bucharest

Guest: Dr. Marcel Popescu, Astronomical Institute of the Romanian Academy, Bucharest, Romania

When: 11 April 2024, 11:00

Where: ISS, Auditorium

Abstract: Asteroids are the remnants of the planetesimal population that once formed the planets. Consequently, they offer significant opportunities for studying the origins of our Solar System, allowing us to trace the pristine conditions of planetary formation untamed by the influence of major planets and their atmospheres.

The near-Earth asteroids (NEAs) represent a class of asteroids with orbits close to our planet. These small bodies of the Solar System are defined as having perihelion distances q < 1.3 astronomical units (au). Because of their proximity to the Earth, they provide valuable information on the delivery of water and organic-rich material to the early Earth, and the subsequent emergence of life (Marty et al. 2016). From a practical point of view, the study of NEAs is a key point for space exploration. For instance, recent missions such as NASA’s OSIRIS-REx and JAXA’s Hayabusa2 have successfully returned samples collected from two primitive asteroids (Bennu and Ryugu). The ESA’s Hera mission, scheduled for launch in October of this year, will investigate the binary asteroid (65803) Didymos, which was the target of the first large-scale collision experiment involving the controlled impact with NASA’s DART spacecraft. Furthermore, the NEAs are regarded as ideal targets for In-Situ Resource Utilization (ISRU) and are anticipated to become a significant source of materials for space activities in the near future (Sanchez & McInnes 2013).

In this talk I will provide an overview of studies concerning the near-Earth objects. I will outline various approaches for discovering asteroids, as well as methods for characterizing them using ground-based telescopes. Finally, I will discuss the exploration of NEAs through space missions.

Contact person: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro

Photo Galery:

Seminar ISS about: Ultra-High Energy Cosmic Rays: Some phenomenological and theoretical perspectives

de
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg

Guest: Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg, II. Institut für Theoretische Physik, Hamburg, Germany

When: 27 March 2024, 11:00

Where: ISS, Auditorium

Abstract:
In this talk we will give an overview over the enigma of Ultra-High Energy Cosmic Rays (UHECRs) above ~ 10^18 eV. After briefly summarizing recent results from the Pierre Auger Observatory, we focus on a few specific aspects from the phenomenological and theoretical point of view: the influence of source distributions and propagation on arrival direction anisotropies, the use of the highest energy particles in Nature for constraining Lorentz symmetry violations, and the interpretation of air shower properties, in particular their muon content, in terms of hadronic interaction models.

Contact person: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Photo gallery:

Full-sky maps: (left) of magnetic field strengths within 50 Mpc distance to the observer, (right) of arrival direction of observed UHECR events with minimum energy E > 58 EeV [S. Hackstein et al., MNRAS 462, 3660 (2016), arXiv:1607.08872].

Publication of the first scientific images obtained by The EUCLID Space Telescope

de

Nearing the end of the Performance Verification Phase, the Euclid mission performed for 24 hours the program called ERO(Early Release Observations). The telescope was aimed at 6 specially targets, taking into account both the diversity of their nature and their particular impact on the public. Image acquisition was done following the standard observation procedure.

On Tuesday, November 7, at 15:15 Romanian time, the public presentation of these images will begin on the ESA-TV channel, followed by a press conference. Indications on how to access and the action schedule can be found here.

A brief overview of the mission can be found here

Romania participates in the Euclid Consortium through the Institute of Space Sciences, supported by the Romanian Space Agency and the European Space Agency.

Euclid ready for trip to Cape Canaveral

de
On February 22, Thales Alenia Space, joint venture between Thales (67%) and Leonardo (33 %) and industrial prime contractor for Euclid, together with European Space Agency (ESA) welcomed for the first time eminent scientists from the Euclid Consortium with the satellite in its final integration phase. The iconic Euclid satellite will study one of the Universe’s best kept secrets, namely dark matter and dark energy.
Back in June 2012, ESA selected the Euclid Consortium to take charge of the scientific instruments, data production and operation of the scientific aspects of the mission. It is funded by national space agencies and research organizations and coordinated by the Euclid Consortium Lead (ECL) and a Euclid Consortium Board (ECB)
The Euclid Consortium comprises the teams that first designed and proposed the Euclid mission as a candidate for the ESA Cosmic Vision program, as well as new organizations that are now contributing to implementation. Fourteen European countries are currently involved in the consortium’s activities (Austria, Belgium, Denmark, Finland, France, Germany, Italy, the Netherlands, Norway, Portugal, Romania, Spain, Switzerland and United Kingdom). Other members include Canada and the United States (through NASA and several American laboratories), as well as several Japanese laboratories.
During its six-year mission, Euclid will map the large-scale structure of the Universe out to a distance of more than 10 billion light-years to show how it has expanded and how its structure has evolved over the last three-quarters of its history. The mission is designed to answer some of the most fundamental questions in modern cosmology, such as how the Universe formed and why it is expanding at an accelerating rate instead of being slowed by gravitational attraction.
Standing 4.7 meters tall and weighing about 2 metric tons at launch, Euclid will orbit the L2 Lagrange point in the Sun-Earth system, 1.5 million kilometers from Earth opposite to the Sun. It will deliver 150,000 high-definition images and associated chromatic and spectral information, amounting to nearly one petabyte of data per year. Euclid is scheduled to be launched in July 2023 on a SpaceX Falcon 9 rocket from Cape Canaveral, Florida.
The Romanian contribution to the Euclid mission is supported by the Institute of Space Science, in the frame of the Multi-Lateral Agreement (MLA) between ESA and the Euclid Consortium.
More information and some beautiful photos might be found at:

Euclid gata de calatorie la Cape Canaveral

de
În 22 februarie, Thales Alenia Space, o firmă comună între Thales (67%) și Leonardo (33%) prim contractor industrial pentru Euclid, împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA) au găzduit, pentru prima dată, o vizită a oamenilor de știință din Consorțiul Euclid la satelitul aflat în faza finală de integrare. Iconicul satelit Euclid va studia cele mai bine ascunse secrete ale Universului, respective material și energia întunecate.
În iunie 2022 ESA a selectat Consorțiul Euclid ca responsabil de instrumentele științifice, producerea de date și operarea aspectelor științifice ale misiunii. Misiunea este finanțată de agențiile spațiale naționale și de structurile de cercetare și este coordonată de Conducerea Consorțiului Euclid (ECL) și de Bordul Consorțiului Euclid (ECB).
Consorțiul Euclid cuprinde echipele care au realizat designul inițial și au propus misiunea Euclid ca un candidat în programul ESA Cosmic Visions cât și organizații noi care acum contribuie la implementarea proiectului. Paisprezece țări europene sunt în prezent implicate în activitățile consorțiului (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit). Alți membrii include Canada și Statele Unite (prin NASA și câteva laboratoare americane), precum și câteva laboratoare japoneze.
În timpul misiunii sale de șase ani, Euclid va realiza harta structurii la scala mare a Universului până la distanțe de mai mult de 10 miliarde de ani lumină, pentru a arăta cun s-a extins și cum structura sa a evoluat în mai mult de trei sferturi din istoria sa. Misiunea este proiectată să răspundă la câteva dintre cele mai fundamentale întrebări ale cosmologiei modern, cum ar fi formarea Universului și de ce se extinde cu o viteză accelerate în loc să fie încetinit de atracția gravitațională.
Cu o înălțime de 4,7 m și o greutate la lansare de aproximativ 2 tone, Euclid va orbita în punctual Lagrange 2 din sistemul Soare – Pământ, la 1,5 milioane de km de la Pământ, pe partea opusă Soarelui. Va furniza 150.000 de imagini de înaltă rezoluție associate cu informații spectrale și cromatice, atingând aproape un petabyte pe an. Euclid este programat pentru lansare în iulie 2023, cu racheta SpaceX Falcon 9 de la Cape Canaveral, Florida.
Contribuția românească la misiunea Euclid este susținută de Institutul de Științe Spațiale în cadrul Înțelegerii Multi-Laterale (MLA) între ESA și Consorțiul Euclid.
Mai multă informație și câteva fotografii frumoase pot fi gasite pe:

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

de

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

Qolony – Fondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>