Știri

Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Observatorului Pierre Auger

de
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas

Observatorul Pierre Auger sărbătorește anul acesta aniversarea a 20 de ani de la înființare. Ceremonia oficială, târgul de știință și simpozionul științific au loc în Malargüe (Provincia Mendoza, Argentina), în perioada 14-16 Noiembrie 2019, la sediul Observatorului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare detector de radiații cosmice din lume, acoperind o suprafață de 3000 km2. Experimentul este operat de o colaborare internațională cu peste 400 de cercetători din 17 țări (printre care și România din anul 2014, reprezentată în prezent de IFIN-HH și ISS). Scopul Observatorului constă în studiul celor mai energetice particule cosmice cu energii de până la (și peste) 1020 eV. Datele obținute în cadrul Observatorului Auger au contribuit la avansarea înțelegerii fenomenelor fizicii energiilor înalte asociate cu cele mai violente procese din Univers. Au fost realizate descoperiri importante în diferite domenii științifice, însa cu toate acestea sursele particulelor cu energii ultra-înalte nu au fost identificate înca. În plus, proprietățile producției de multiparticule sunt studiate la energii care nu pot fi obținute la acceleratoarele de particule de la sol, căutând astfel noi sau neașteptate schimbări în interacțiile hadronice. Prezenta îmbunătățire a Observatorului Pierre Auger, AugerPrime, va ajuta la găsirea unor răspunsuri la întrebările neelucidate și va facilita accesul la o imagine unică și consecventă a înțelegerii Universului.

Mai multe informații despre eveniment aici.

În premieră în România!

de
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale și Observatorul Pierre Auger din emisfera sudică.
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale din Măgurele, România, și Observatorul Pierre Auger din Malargüe, Argentina.

Azi sunt două săptămâni de când o echipă de cercetători de la ISS (dr. Gina Isar – cercetător științific II și Dragoș Hîrnea – masterand, asistent de cercetare) operează și monitorizează în timp real, în premieră în România, la o distanță foarte mare de cca. 13.000 km, telescoapele optice și LIDAR ale Observatorului Pierre Auger.

Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmice din lume, ce se întinde pe o suprafață de 3000 km2 în pampasul Argentinian. După 15 ani de funcționare, experimentul super-hibrid se află în faza de upgrade pentru îmbunătățirea detectorilor și sporirea statisticii evenimentelor măsurate cu energii peste 1019 eV (energii care nu pot fi obținute la cel mai mare accelerator de particule LHC de la CERN).

România a devenit țară membră a colaborării internaționale Pierre Auger în 2014, și o opțiune pe harta punctelor de comandă și control remote a Observatorului din 2019, alături de alte 9 state membre Auger din Europa și America.

Avantajele operarii remote a telescoapelor Auger, care funcționează numai noaptea, constau în: costuri reduse de deplasare, timp de lucru redus prin împărțirea programului cu un alt grup remote sau on-site la Observator (diferența de fus orar în România este de 6 ore cu plus față de Argentina), vizite de lucru inter-instituționale în rândul colaboratorilor Auger.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, din IFIN-HH și UPB, cât și celor din alte state membre Auger. Nu în ultimul rând, centrul este de mare inters în randul tinerilor pentru educație, precum o grupă de studenți de la UPB care ne-au trecut deja pragul. Centrul regional ISS este complet echipat modern atât hardware cât și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Mai multe despre Auger aici: www.auger.org, https://www2.spacescience.ro/?p=2879

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional Auger

Galerie foto:

Participarea Institutului de Științe Spațiale la misiunea spațială LISA

de
Ilustrație al unui satelit al misiunii LISA. © AEI/MM/exozet; GW simulation: NASA/C. Henze

În perioda 29 – 30 Ianuarie 2018, în cadrul conferinței “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”, desfăsurată la Institutul Max-Planck de Fizică Gravitațională (Institutul Albert Einstein) din Hanovra, Germania, Institutul de Științe Spațiale a fost reprezentat de către Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE, conducător al Laboratorului de Cosmologie și Fizica Astroparticulelor și Dr. Eugeniu Mihnea POPESCU, conducător al Laboratorul de Astrofizică, Fizica Energiilor Înalte și Tehnologii Avansate. În cadrul întâlnirii a fost prezentat stadiul viitoarei misiuni spațiale LISA, misiune de tip L (Large) a Agenției Spațiale Europene, precum și perspectivele contribuției fiecărei parți angajate în colaborare.

LISA (Laser Interferometer Space Antenna) va fi primul observator spațial de unde gravitaționale alcătuit din 3 sateliți uniți prin interferometre laser, asezați în formă triunghiulară, la distanțe de 2.5 milioane de kilometri, care vor urma Pămantul în orbita sa în jurul Soarelui pentru un studiu aprofundat al Universului Gravitațional. Sateliții vor avea caracteristici similare misiunii LISA Pathfinder, care a zburat cu succes în Decembrie 2015 și a testat pentru un an cele mai importante componente tehnice.

Institutul de Științe Spațiale va contribui la misiunea LISA cu sistemul CAS (Constellation Acquisition Sensor), care va avea rolul de verificare a alinierii celor 3 sateliți, asigurând achiziția semnalului laser pe detectorii interferometrici. Împreuna cu sistemul STR (Coarse Star Tracker), CAS va asigura vizualizarea semnalului laser în timpul manevrelor de scanare. Această contribuție este pe deplin susținută de către Agenția Spațială Română (prin programele “Romanian Incentive Scheme”, PRODEX și programe naționale) și se încadrează excelent în strategia instituțională, cât și în strategia națională de cercetare-dezvoltare a României.

La cererea expresă a consorțiului LISA, Agenția Spațială Română (ROSA) a desemnat în calitate de reprezentant în cadrul “LISA National Agency Board” (organism ce cuprinde reprezentanți de la fiecare agenție spațială natională din consorțiu) pe domnul Dr. Marius-Ioan Piso, Președinte și CEO al ROSA, recunoscut de comunitatea științifică ca fiind unul dintre inițiatorii principali ai cercetărilor de radiație gravitațională începând cu anii ’80. De asemenea, Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, a fost numit delegat în cadrul “LISA National Agency Board”.

Misiunea LISA este propusă de un consorțiu internațional format din cercetători din Germania, Italia, Franța, Elveția, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, România, Belgia, Portugalia, Suedia, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Lansarea este preconizată pentru 2034, cu o durată de 4 ani, însa misiunea va fi concepută să funcționeze cel puțin 10 ani.

Persoană de contact: Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE <lcaramete[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto

Dr. Laurențiu Ioan Caramete (stanga), Dr. Ion Sorin Zgură (dreapta) at „LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”
Prezentarea contribuției Institutului de Științe Spațiale la “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities” sustinută de Dr. Laurențiu Ioan Caramete

 

Academia Atlantykron 2017

de

S-a dat startul la a 28-a ediție a Academiei de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction Atlantykron.

Singurul eveniment de acest gen din România, si de profil unic în lume, are loc în perioada 28 iulie și 6 august, la Capidava, județul Constanța.

Inedita Academie Atlantykron „Insula Viitorului” organizată în natură, departe de civilizație, pe o insulă de mai puțin de 1 km2, va găzdui anul acesta circa 500 de participanți, lectori, invitați și organizatori din țară şi de peste hotare.

In cadrul unui program complex cu demonstrații științifice şi cursuri de artă sau de comunicare și sport, ISS participă cu ateliere de propriocepție și observații astronomice la telescop.

Mai multe informații despre Academia Atlantykron 2017 pot fi găsite aici.

Galerie foto

 

 

NASA anunță existența unui sistem exoplanetar la 40 ani lumină distanță de Pământ

de
Ilustrație artistică a sistemului TRAPPIST -1. Sursă NASA.

Pe 22 Februarie 2017, printr-un comunicat de presă, NASA face un anunț istoric în ceea ce privește descoperirea unui sistem exoplanetar, denumit TRAPPIST-1, care găzduiește șapte planete comparabile (ca mărime și compoziție) Pământului; trei dintre ele se află în zona locuibilă cu potențial de a avea apă. Steaua, o pitică rece, aflată la aproximativ 40 de ani lumină față de Pământ, poartă denumirea misiunii TRAPPIST – Transiting Planets and Planetesimals Small Telescopes.

”Un an lumină înseamnă cam nouă trilioane de kilometri. Adică la un miliard mai adaugați încă trei zerouri. În acest moment, noi înca nu putem să percem să parcurgem o astfel de distanță cu capabilitățile noastre umane. Probabil, este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare de percepție, care ne va putea permite, sper într-un viitor foarte apropiat, să vedem cum putem accesa aceste stele”, explică Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Marius-Ioan Piso, într-un interviu acordat la Radio France International (RFI).

Observațiile sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 datează din 2015, când o echipă de astronomi de la Universitatea Liege, din Belgia, au decodificat primele date obținute cu telescopul Liege TRAPPIST-Sud din Chile. Observațiile au continuat prin implicarea mai multor telescoape la sol (TRAPPIST-Nord în Morocco, UK Infrared Telescope – UKIRT în Hawaii, telescoapele William Herschel și Liverpool în La Palma și telescopul Observatorului Astronomic Sud African) și în spațiu (telescopul spațial Spitzer al NASA).

“Pentru a intra în detaliu asupra compoziției atmosferei, sau a structurii rocii acelor planete, mai avem înca de acordat probabil zeci de ani de acum incolo”, explică cercetătorul științific, Dr. Gina Isar, într-un interviu acordat la Antena 1 Observator TV.

Confirmarea existenței sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 a fost facută de către NASA (National Aeronautics and Space Administration), prin efectuarea unor observații spațiale îndelungate și mai precise cu telescopul spațial Spitzer. Rezultatele remarcabile obținute au fost publicate recent în revista științifică Nature, care conclud că: “Sistemul TRAPPIST-1 reprezintă o oportunitate unică pentru a caracteriza planete asemănătoare Pământului care orbitează o stea mult mai mică si mai rece decât Soarele” [Gillon, M. et al. Nature, 2017].

Telescoapele TRAPPIST fac parte dintr-un proiect mai larg, denumit SPECULOOS – Search for habitable Planets EClipsing Ultra-cOOl Stars, al cărui obiectiv este să observe mai multe sisteme de acest tip, cu patru telescoape noi în Chile.

Observațiile vor continua, atât la sol cât și în spațiu, cu viitoare telescoape performante.

Mai multe informații despre telescoapele TRAPPIST pot fi găsite aici.

Mai multe informații despre proiectul SPECULOOS pot fi găsite aici.

INA – Program interactiv de analiză statistică a seriilor temporale cu aplicație în studiul fluctuațiilor turbulente din plasma spațială

de
ina_diagram
Diagrama programului INA și ilustrarea schematică a principalelor funcționalități.

INA (Integrated Nonlinear Analysis) este un produs software interactiv, care permite analiza măsurătorilor satelitare folosind metode neliniare avansate de studiu a turbulenței în plasmele spațiale. Programul INA a fost dezvoltat în cadrul proiectului european FP7-STORM (Solar system plasma Turbulence: Observations, inteRmittency and Multifractals) la care ISS a avut o contribuție semnificativă. Echipa care a dezvoltat INA este formata din Dr. Costel Munteanu (cercetător la Institutul de Științe Spațiale – ISS), Dr. Marius Echim (cercetător senior la ISS și la Institutul Belgian pentru Aeronomie Spațială din Bruxelles) si Dr. Peter Kovacs (cercetător la Institutul de Geologie și Geofizica din Budapesta, Ungaria).

Programul INA este distribuit sub forma unui fișier executabil, care poate fi rulat pe Windows sau Linux, și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul STORM, în urma unei cereri trimise la adresa de email <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>.

Programul este scris în MATLAB (versiunea 2015a), însa poate fi utilizat independent prin instalarea unui compilator MATLAB, care poate fi descărcat gratuit aici. Printr-o interfață grafică intuitivă, INA permite o analiză statistică completă a unei serii temporale, adoptând metode precum: analiza descriptivă, estimarea densității de putere spectrală (PSD), spectrogramă, analiza funcțiilor de densitate a probabilității (PDF) fluctuațiilor, analiza cu metode wavelet, analiza funcțiilor de structură (SF) a fluctuațiilor și analiza multifractală folosind metoda fluctuațiilor ordonate de amplitudine (Rank Ordered Multifractal Analysis – ROMA).

INA este optimizată pentru analiza datelor de câmp magnetic și plasmă transmise de sateliții Venus Express, Cluster și Ulysses, însă dispune de module adecvate citirii și analizei și altor tipuri de date.

Pentru mai multe informații despre INA, dezvoltatorii programului pot fi contactați direct pe email: Dr. Marius Echim <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>, Dr. Costel Munteanu <costelm [at] spacescience [dot] ro>, Dr. Peter Kovacs <kovacs [dot] peter [at] mfgi [dot] hu>.

Cercetător ISS, membru nou ales al Academiei Internaționale de Astronautică

de
premiere-lp
©ISS Ceremonia de decernare a diplomei de membru IAA, Doamna L. A. Popa împreuna cu Presedintele și Vicepresedintele IAA.

În data de 25 septembrie 2016, Dr. Lucia Aurelia Popa, cercetător senior al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a primit distincția de membru deplin al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), la secțiunea de cercetare fundamentală.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc în cadrul Congresului Internațional de Astronautică, ediția 67 din Guadalajara, Mexico.

Doamna Dr. Lucia Aurelia Popa reprezintă România la Misiunile ESA – Planck și Euclid, iar din 2013 a fost membru corespondent al IAA timp de 3 ani. Mai multe detalii pot fi gasite aici.

This post is also available in: Engleză

diploma-lp
©ISS Diploma de membru IAA a D-nei L. A. Popa

O nouă tehnică pentru măsurarea Universului îndepărtat

de
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS collaboration

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o tehnică de utilizare a quasarilor – surse puternice produse de găurile negre supermasive din centrul galaxiilor – pentru a studia istoria și compoziția Universului. Pentru a valida noua metodă, bazată pe relația dintre luminozitatea unui quasar în raze X și la lungimi de undă ultraviolete, aceştia au făcut uz la scară largă de datele furnizate de Observatorul XMM-Newton de raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Abordarea lor promite să devină un instrument important în determinarea proprietăților Universului nostru.

Citește mai mult

“Dark knowledge” pentru a căuta “dark matter” — Workshop CERN pe tema inteligenţei artificiale (IA)

de
Credit imagine: CERN
Credit imagine: CERN

În perioada 9–13 noiembrie, fizicienii care lucrează la Large Hadron Collider (LHC) și cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale (IA) au participat la un workshop – primul de acest fel – în cadrul căruia au discutat despre modul în care tehnicile avansate de IA ar putea accelera descoperirile realizate la LHC.

Citește mai mult