space science @ro

Seminar despre “Accelerarea razelor cosmice de energii înalte în jeturi relativise”

de
Imagine artistica a unei găuri negre supermasive cu jeturi relativiste. Sursă: ESA/NASA/AVO/Padovani

Invitat: Dr. Athina Meli, Departamentul de Fizică și Astronomie, Universitatea Gent, Belgia

Când: Miercuri, 22 martie 2017, de la orele 11:00

Unde: Institutul de Științe Spațiale (Auditorium)

Abstract:

Mecanismul Fermi de accelerare a particulelor în șocuri este adesea invocat în explicarea producerii radiațiilor cosmice ne-termice în nebuloase resturi-ale-supernovelor, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama. Importanța producerii prin acest mecanism a unor radiații cosmice de cea mai mare energie în mediul extragalactic este în continuare o tema de actualitate. Mai mult, anumite date observaționale sugerează faptul că șocurile relativiste, unice sau multiple, se pot produce în jeturi de plasma relativiste care se formeaza în surse extragalactice. Accelerarea radiațiilor cosmice prin mecanismul Fermi în astfel de șocuri se presupune a fi responsabilă pentru forma distribuției de tipul funcție-de-putere a radiațiilor cosmice observate și, în consecință, pentru spectrul radiației gama și de neutrini. În acest seminar, voi face o revizuire a mecanismului de accelerare în șocuri relativiste a radiațiilor cosmice, în care voi prezenta rezultatele unor simulări Monte Carlo pentru accelerarea de particule test în șocuri unice și multiple. Apoi, voi discuta pe scurt despre producerea secundară a radiațiilor cosmice de energie foarte înalta, și propagarea acestora prin mediul extragalactic. La final, voi furniza câteva indicii pentru o abordare a acestui subiect în conexiune cu alte subdomenii ale fizicii.

Persoană de contact: Ioana Duțan <idutan [at] spacescience [dot] ro>

NASA anunță existența unui sistem exoplanetar la 40 ani lumină distanță de Pământ

de
Ilustrație artistică a sistemului TRAPPIST -1. Sursă NASA.

Pe 22 Februarie 2017, printr-un comunicat de presă, NASA face un anunț istoric în ceea ce privește descoperirea unui sistem exoplanetar, denumit TRAPPIST-1, care găzduiește șapte planete comparabile (ca mărime și compoziție) Pământului; trei dintre ele se află în zona locuibilă cu potențial de a avea apă. Steaua, o pitică rece, aflată la aproximativ 40 de ani lumină față de Pământ, poartă denumirea misiunii TRAPPIST – Transiting Planets and Planetesimals Small Telescopes.

”Un an lumină înseamnă cam nouă trilioane de kilometri. Adică la un miliard mai adaugați încă trei zerouri. În acest moment, noi înca nu putem să percem să parcurgem o astfel de distanță cu capabilitățile noastre umane. Probabil, este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare de percepție, care ne va putea permite, sper într-un viitor foarte apropiat, să vedem cum putem accesa aceste stele”, explică Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Marius-Ioan Piso, într-un interviu acordat la Radio France International (RFI).

Observațiile sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 datează din 2015, când o echipă de astronomi de la Universitatea Liege, din Belgia, au decodificat primele date obținute cu telescopul Liege TRAPPIST-Sud din Chile. Observațiile au continuat prin implicarea mai multor telescoape la sol (TRAPPIST-Nord în Morocco, UK Infrared Telescope – UKIRT în Hawaii, telescoapele William Herschel și Liverpool în La Palma și telescopul Observatorului Astronomic Sud African) și în spațiu (telescopul spațial Spitzer al NASA).

“Pentru a intra în detaliu asupra compoziției atmosferei, sau a structurii rocii acelor planete, mai avem înca de acordat probabil zeci de ani de acum incolo”, explică cercetătorul științific, Dr. Gina Isar, într-un interviu acordat la Antena 1 Observator TV.

Confirmarea existenței sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 a fost facută de către NASA (National Aeronautics and Space Administration), prin efectuarea unor observații spațiale îndelungate și mai precise cu telescopul spațial Spitzer. Rezultatele remarcabile obținute au fost publicate recent în revista științifică Nature, care conclud că: “Sistemul TRAPPIST-1 reprezintă o oportunitate unică pentru a caracteriza planete asemănătoare Pământului care orbitează o stea mult mai mică si mai rece decât Soarele” [Gillon, M. et al. Nature, 2017].

Telescoapele TRAPPIST fac parte dintr-un proiect mai larg, denumit SPECULOOS – Search for habitable Planets EClipsing Ultra-cOOl Stars, al cărui obiectiv este să observe mai multe sisteme de acest tip, cu patru telescoape noi în Chile.

Observațiile vor continua, atât la sol cât și în spațiu, cu viitoare telescoape performante.

Mai multe informații despre telescoapele TRAPPIST pot fi găsite aici.

Mai multe informații despre proiectul SPECULOOS pot fi găsite aici.

INA – Program interactiv de analiză statistică a seriilor temporale cu aplicație în studiul fluctuațiilor turbulente din plasma spațială

de
ina_diagram
Diagrama programului INA și ilustrarea schematică a principalelor funcționalități.

INA (Integrated Nonlinear Analysis) este un produs software interactiv, care permite analiza măsurătorilor satelitare folosind metode neliniare avansate de studiu a turbulenței în plasmele spațiale. Programul INA a fost dezvoltat în cadrul proiectului european FP7-STORM (Solar system plasma Turbulence: Observations, inteRmittency and Multifractals) la care ISS a avut o contribuție semnificativă. Echipa care a dezvoltat INA este formata din Dr. Costel Munteanu (cercetător la Institutul de Științe Spațiale – ISS), Dr. Marius Echim (cercetător senior la ISS și la Institutul Belgian pentru Aeronomie Spațială din Bruxelles) si Dr. Peter Kovacs (cercetător la Institutul de Geologie și Geofizica din Budapesta, Ungaria).

Programul INA este distribuit sub forma unui fișier executabil, care poate fi rulat pe Windows sau Linux, și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul STORM, în urma unei cereri trimise la adresa de email <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>.

Programul este scris în MATLAB (versiunea 2015a), însa poate fi utilizat independent prin instalarea unui compilator MATLAB, care poate fi descărcat gratuit aici. Printr-o interfață grafică intuitivă, INA permite o analiză statistică completă a unei serii temporale, adoptând metode precum: analiza descriptivă, estimarea densității de putere spectrală (PSD), spectrogramă, analiza funcțiilor de densitate a probabilității (PDF) fluctuațiilor, analiza cu metode wavelet, analiza funcțiilor de structură (SF) a fluctuațiilor și analiza multifractală folosind metoda fluctuațiilor ordonate de amplitudine (Rank Ordered Multifractal Analysis – ROMA).

INA este optimizată pentru analiza datelor de câmp magnetic și plasmă transmise de sateliții Venus Express, Cluster și Ulysses, însă dispune de module adecvate citirii și analizei și altor tipuri de date.

Pentru mai multe informații despre INA, dezvoltatorii programului pot fi contactați direct pe email: Dr. Marius Echim <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>, Dr. Costel Munteanu <costelm [at] spacescience [dot] ro>, Dr. Peter Kovacs <kovacs [dot] peter [at] mfgi [dot] hu>.

Cercetător ISS, membru nou ales al Academiei Internaționale de Astronautică

de
premiere-lp
©ISS Ceremonia de decernare a diplomei de membru IAA, Doamna L. A. Popa împreuna cu Presedintele și Vicepresedintele IAA.

În data de 25 septembrie 2016, Dr. Lucia Aurelia Popa, cercetător senior al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a primit distincția de membru deplin al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), la secțiunea de cercetare fundamentală.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc în cadrul Congresului Internațional de Astronautică, ediția 67 din Guadalajara, Mexico.

Doamna Dr. Lucia Aurelia Popa reprezintă România la Misiunile ESA – Planck și Euclid, iar din 2013 a fost membru corespondent al IAA timp de 3 ani. Mai multe detalii pot fi gasite aici.

This post is also available in: Engleză

diploma-lp
©ISS Diploma de membru IAA a D-nei L. A. Popa

Celebrarea a 30 ani de PRODEX

de
euclid
Sursă imagine artistică Euclid: ESA

Pe data de 5 şi 6 septembrie 2016, PRODEX organizează un eveniment de celebrare a 30 de ani de activitate, găzduit la Centrul ESA de Cercetare şi Tehnologie Spaţială, ESTEC, din Noordwijk, Olanda.

Înfiinţat în iunie 1986, Programul PRODEX (PROgramme de Développement d’Expériences scientifiques) oferă instituţiilor şi industriei posibilitatea de a lucra la experimente ESA (European Space Agency). Programul ajută ţările membre ESA să reîntoarcă o parte din investiţii, şi să promoveze competitivitatea şi excelenţa ştiinţifică şi industrială.

PRODEX este un program deschis, astfel incât, atât state membre ESA cât şi non-membre pot deveni state participante. În 2011, România a devenit cea de-a 16-a ţară membră ESA, alăturându-se ulterior în 2012 Programului PRODEX, alături de alte 11 ţări participante precum, Elveţia, Irlanda, Belgia, Norvegia, Austria, Danemarca, Ungaria, Cehia, Crecia, Olanda, Polonia. 

3AE_low-res-4825
In imagine: Dr. Lucia Popa

În prezenţa membrilor PRODEX şi a delegaţilor din ţările participante, Dr. Lucia Popa, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS), este invitată să prezinte proiectul PRODEX “Romanian Contribution to the Science Ground Segment of the Euclid Mission”. Programul detaliat al evenimentului poate fi urmărit aici.

În septembrie 2015, ISS a semnat un acord instituţional PRODEX, care prevede contribuţiile proiectelor instituţionale în domeniul stiinţelor spaţiale la Programul PRODEX .

 

 

 

Ceremonia de ridicare a drapelului României la CERN

de

cern_frontpagePe data de 5 septembrie 2016, la Globul de Ştiinţă si Inovare de la CERN, în Geneva, Elveţia, are loc ceremonia oficială, în prezenţa onorabilă a Preşedintelui României, Dl. Klaus Iohannis, reprezentanţilor instituţionali şi cercetătorilor români, care marchează aderarea României cu drepturi depline la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare, cel mai mare laborator din lume de fizica particulelor elementare).

Aceasta este o zi memorabilă, odată ce România a devenit cel de-al 22-lea Stat Membru la CERN pe data de 18 iulie 2016.

Incepând cu anul 1991, odată cu semnarea unui acord de cooperare ştiintifică şi tehnică între CERN şi Guvernul României, au avut loc contacte bilaterale repetate oferind un cadru legal pentru continuarea colaborării. În prezent, România este implicată în câteva experimente ale acceleratorului de particule de la LHC (Large Hadron Collider) precum, ATLAS, ALICE şi LHCb, cu contribuţii în principal din partea Institutului Naţional de Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” şi Institutul de Ştiinte Spaţiale (ISS).

ISS s-a alaturat colaborării ALICE din 2006, având o experienţă indelungată în studiul plasmei de cuarci şi gluoni produsă în ciocniri ale ionilor grei la energii relativiste. Grupul ISS-ALICE, compus din 6 fizicieni şi 3 cercetători seniori invitaţi, este implicat în activităţi de analiză a jeturilor şi a curgerii materiei nucleare, managementul producţiei offline, servicii software, mentenanţă şi operare GRID în cadrul colaborării ALICE. ALICE (A Large Ion Collider Experiment) este unul din marile experimente de la LHC, dedicat studiului proprietăţilor şi caracteristicilor materiei nucleare care interacţionează tare, la temperaturi şi densitati energetice foarte mari atinse în ciocniri nucleare ultra-relativiste.

ROMÂNIA ÎN COSMOS

de
astronauti-2016
Imagine: Știință&Tehnică, Discovery România

Institutul de Științe Spațiale vă invită la următoarele două evenimente importante pe teme de explorare spațială si astronomie dedicate cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, la 35 de ani de la primul zbor în spațiul cosmic:

  1. Sâmbătă 14 mai 2016, orele 17:00 – 18:00, la Biblioteca Nationala a României in cadrul festivalului de explorare spațială și astronomie ASTRO FEST 2016, Redacția Știință&Tehnică organizează o amplă dezbatere pe tema prezenței României în industria aerospațială internațională. Moderată de către redactorul-șef al revistei S&T Marc Ulieriu, discuția cu reprezentanții celor mai importante institute şi organizaţii din România va dezvălui publicului larg modul în care inginerii și cercetătorii români se implică în acest fabulos domeniu. Participă specialiști de la Agenția Spațială Română (ROSA); Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare Aerospatială “Elie Carafoli” (INCAS), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și Institutul de Științe Spațiale (ISS). Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresele: http://stiintasitehnica.com/vino-la-astro-fest-festivalul-de-explorare-spatiala, http://spatiu.discovery.ro/evenimente .
  2. Luni 16 mai 2016, ora 10:00, Academia Română organizează Sesiunea aniversară “35 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic al unui roman”. Evenimentul este dedicat cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române şi se va desfăşura în prezenţa a 11 astronauţi din Europa şi America, oaspeţi de onoare. În cadrul sesiunii vor susţine prelegeri prof. dr. Dumitru Haşegan, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, prof. dr. Marius-Ioan Piso, Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, dr. fiz. Sorin Zgură, Directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, dr. ing. Cornel Oprişiu, Director New Business Development, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli“, dr. ing. Florin Şerban, Directorul TerraSigna, şi specialişti din cadrul Grupului Goliat – Centrul de competenţă pentru nanosateliţi. Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresa: http://academiaromana.ro/com2016/pag_com16_0516DPrunariu.htm .

Lansarea primului Telescop Orbital pentru detectarea jerbelor atmosferice largi produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă

de
7ca27fb86464
Imagine: Lomonosov Moscow State University

Pe 28 Aprilie, 2016, telescopul TUS aflat la bordul satelitului Lomonosov a fost lansat cu succes de pe cosmodromul Vostochny. Lomonosov, împreună cu alţi doi sateliţi, Aist-2D și SamSat-218, au fost transportaţi spre orbita de o rachetă fără pilot Soyuz-2.1A, prima rachetă care a zburat de pe noul cosmodrom rusesc.

Telescopul orbital TUS (“Tracking Ultraviolet Set-Up”) aflat la bordul satelitului Lomonosov va detecta jerbele atmosferice largi (“Extensive Air Showers” – EAS) produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă („Ultra-High Energy Cosmic Rays” – UHECR) și va contribui la studiul spectrului de energie și al distribuţiei direcţiilor de sosire ale razelor cosmice cu energii de peste 1020 eV.

“Acesta este încă un pas important pentru măsurătorile UHECR din spaţiu“ a afirmat Pavel Klimov, cercetător la Skobeltsyn Institute of Nuclear Physics, Universitatea de Stat din Moscova, și unul din liderii colaborării TUS.

În anul 2013 o echipă de cercetători de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) condusă de Dr. Maria Haiduc s-a alăturat colaborării TUS și a semnat în acest scop un protocol de colaborare cu Institutul de Fizică Nucleara Skobeltsyn. Implicarea echipei ISS în colaborarea TUS este legată de dezvoltarea, împreună cu o echipă de cercetători de la Joint Institute of Nuclear Physics condusă de Dr. Leonid Grigorievich Tkatchev, a unui sistem de surse de lumină bazat pe utilizarea LED-urilor UV de mare putere, care va fi operat la sol și folosit pentru calibrarea telescopului TUS aflat pe orbită.

Telescopul TUS poate fi privit ca un deschizător de drum pentru următoarea generaţie de detectori spaţiali de UHECR (de exemplu KLYPVE, JEM-EUSO), achiziţionând astfel date preliminare extrem de utile pentru stabilirea precisă a parametrilor operaţionali ai acestor misiuni spaţiale planificate a fi lansate în viitorul apropiat.

Versiunea în engleză a acestui articol poate fi urmărită aici.

Mai multe detalii despre eveniment, precum și videoclipul cu lansarea, pot fi găsite la următoarele adrese :

Lomonosov Satellite

http://space.skyrocket.de/doc_sdat/mvl-300.htm

‘Școala Altfel’ la Institutul de Știinte Spațiale

de

IMG_0987Institutul de Știinte Spațiale (ISS) și-a deschis și anul acesta ușile pentru elevi, dascăli și parinți însoțitori, alăturâdu-se astfel Programului Ministerului Educației Naționale și Cercetării Stiințifice – Săptamâna Școala Altfel “Să știi mai multe, să fii mai bun”, pe întreaga perioadă 18-22 Aprilie 2016.

O echipă de tineri cercetători din cadrul ISS, precum și studenți colaboratori ai Facultății de Fizică, Universitatea București, împărtășesc cu entuziasm și devotament câte puțin din tainele activităților lor zilnice de cercetare. Astfel, Școala Altfel la ISS conține prezentări cât mai diverse, precum experimentul ALICE de la acceleratorul de particule de la LHC-CERN, Observatorul de radiații cosmice Pierre Auger din Argentina, observații în emulsii nucleare la microscop, observații solare prin telescop, observații ale conținutului unei picături de lichid cu ajutorul unui laser, explorarea interactivă a Sistemului Solar și a spațiului cosmic, respectiv vizită la Centrul de Calcul al Institutului de Știinte Spațiale.

Comunicările științifice sunt adaptate vârstei copiilor, astfel incât lecțiile interactive să fie cât mai atractive și cu un grad de noutate sporit pentru a le permite valorilor noastre – cercetătorii de mâine să-și imbogățească bagajul de cunoștințe din domeniul științei și tehnologiei. Astfel, copiii, de la mici la mari, pot deveni cercetători pentru o oră sau astronauți pentru un minut!

IMG_0925 IMG_0978 IMG_0995 IMG_1001 IMG_1010 IMG_1050 IMG_1075 IMG_1125IMG_0883 IMG_1131 IMG_1140 IMG_0996

 

O nouă tehnică pentru măsurarea Universului îndepărtat

de
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS collaboration

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o tehnică de utilizare a quasarilor – surse puternice produse de găurile negre supermasive din centrul galaxiilor – pentru a studia istoria și compoziția Universului. Pentru a valida noua metodă, bazată pe relația dintre luminozitatea unui quasar în raze X și la lungimi de undă ultraviolete, aceştia au făcut uz la scară largă de datele furnizate de Observatorul XMM-Newton de raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Abordarea lor promite să devină un instrument important în determinarea proprietăților Universului nostru.

Citește mai mult