In memoriam Dr. Vlad Popa

Cu profundă tristețe și regret, vă anunțăm trecerea în neființă a colegului nostru, domnul Dr. Vlad POPA. A fost un om dedicat și un cercetător extraordinar, iar pierderea lui lasă un gol imens în inimile noastre. În aceste momente dificile, gândurile noastre se îndreaptă către familie și cei dragi!
Sincere condoleanțe!

Seminar ISS despre: Întrebări Deschise despre Originea Razelor Cosmice cu Energie Ultra-Înaltă

Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg

Invitat: Prof. Dr. Günter Sigl, Universitatea Hamburg, II. Institutul de Fizică Teoretică, Hamburg, Germania

Când: 1 August 2024, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Originea și natura razelor cosmice cu energie ultra-înaltă peste ~ 1018 eV nu sunt încă foarte bine înțelese. Progresul la aceste întrebări necesită pe de o parte experimente îmbunătăţite care ofera multiple observabile complementare, precum Observatorul Pierre Auger. Pe de altă parte, este nevoie de o mai bună înțelegere teoretică a fizicii relevante, în particular a naturii interacțiilor hadronice care dau naștere jerbelor atmosferice largi detectate, și a propagării particulelor încărcate într-un Univers structurat. În plus, razele gama secundare și neutrinii pot oferi semnături multimesager complementare. In aceast seminar ne vom concentra pe câteva puncte cheie pe aceste subiecte.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Misiunea ESA Euclid sărbătorește primele date științifice cu imagini cosmice efervescente

Misiunea ESA Euclid sărbătorește primele date științifice cu imagini cosmice efervescente

Misiunea spațială ESA Euclid a făcut publice cinci noi imagini inedite ale Universului. Imaginile nemaivăzute până acum demonstrează capacitatea telescopului Euclid de a dezvălui secretele cosmosului și de a permite cercetătorilor să caute planete (rătăcite), să folosească lentile gravitaționale în studiul materiei misterioase și să exploreze evoluția Universului.

Noile imagini fac parte din Observațiile de lansare timpurie ale lui Euclid. Ele însoțesc primele date științifice ale misiunii, făcute publice tot astăzi, precum și 10 articole științifice care vor fi publicate în curând. Aceste rezultate apar la mai puțin de un an de la lansarea telescopului spatial și la aproxiativ 6 luni după ce acesta a trimis primele imagini color complete ale cosmosului.

Setul complet de observații timpurii a vizat 17 obiecte astronomice, de la norii apropiați de gaz și praf la clustere îndepărtate de galaxii, înainte de Campania principală de observații a Euclid. Aceste observații au ca scop dezvăluirea secretelor cosmosului întunecat  și încearcă să explice de ce Universul arată așa cum îl vedem noi astăzi.

Institutul de Științe Spațiale –Filiala INFLPR este un membru activ al Consorțiului Euclid.

Noile imagini Euclid ale grupului de galaxii Dorado

Dorado este unul dintre cele mai bogate grupuri de galaxii din emisfera sudică. Euclid surprinde semen ale evoluției și fuziunii galaxiilor ”în acțiune”, cu frumoase cozi de maree și scoici izibile ca rezultat al interacțiunilor în desfășurare.. Deoarece Dorado este mult mai tânăr decât alte clustere (precum Fornax)câteva dintre galaxiile sala componente încă formează stele și se află în stadiul de interacțiune unele cu altele, în timp ce altele arată semen de fuziune relative recentă. . Ca dimensiune, Dorado se situează între clusterele mari de galaii și grupurile mai mici de galaxii, făcându-l un obiect de studiu util și fascinant de studiat cu Euclid.

Acest set de  date permite oamenilor de știință să studieze cum evoluează și se ciocnesc galaxiile de-a lungul timpului, pentru a îmbunătăți modelele de istorie cosmică și a înțelege formarea galaxiilor în halouri de materie întunecată, această nouă imagine fiind o adevărată mărturie a versatilității immense a lui Euclid.. Un spectru larg de galaxii este vizibil, de la foarte luminoase la cele mai slabe. Datorită combinației unice a lui Euclid de camp visual mare și rezoluție spațială înaltă, pentru prima data putem folosi același instrument și aceleași observații pentru a studia în profunzime trăsături mici (obiecte mici de dimensiunea clusterelor stelare), largi (părțile centrale ale unei galaxii) și extinse (cozi de fuziune mareică) pe o mare parte a cerului.

Oamenii de știință folosesc, de asemenea, observațiile Euclid ale Grupului Dorado pentru a răspunde la întrebări care anterior puteau fi explorate doar folosind fragmente extrem de mici de date. Aceasta include compilarea unei liste complete a clusterelor individuale de stele (clustere globulare) din jurul galaxiilor văzute aici. Odată ce știm unde se află aceste clustere, le putem folosi pentru a trasa modul în care s-au format galaxiile și pentru a studia istoria și conținutul lor. Oamenii de știință vor folosi aceste date și pentru a căuta noi galaxii pitice în jurul Grupului Dorado, așa cum au făcut anterior cu clusterul Perseus.

Grupul Dorado se află la 62 milioane ani-lumină distanță în spatele constelației Dorado.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Noua imagine furnizată de Euclid a regiunii de producere stelară Messier 78

Această imagine uluitoare surprinde Messier 78 (zona centrală și cea mai luminoasă), o “creșă” de formare a stelelor încojurată de praf interstelar. Această imagine este fără precedent, este prima capture a acestei zone tinere de formare a stelelor cu asemenea lățime și adâncime.

Euclid a privit adânc în această “creșă” învăluită în praf folosind camera sa în infraroșu, expunând pentru prima oară regiunile ascunse de formare a stelelor, evidențiind complexitatea filamentelor de gaz și praf cu detalii fără precedent și descoperind stele și planete nou formate.

Instrumentele sensibile ale Euclid pot detecta obiecte cu mase de doar câteva ori mai mari ca Jupiter, camerele VIS (în vizual) și NISP (în infraroșu) au identificat mai mult de 300 000 obiecte noi doar în acest câmp vizual. Obiectele sub-stelare precum stelele pitice sau planetele libere sunt un posibil candidat pentru materia întunecată, deși cunoștințele actuale sugerează că nu sunt suficiente pentru a rezolva misterul materiei obscure în Calea Lactee. Euclid va răspunde definitiv la această problemă, după ce va explora o fracțiune semnificativă a galaxiei noastre.

De asemenea, vizibil în partea de sus a cadrului este nebula luminoasă NGC 2071, și un al treilea filament de formare a stelelor spre partea de jos a imaginii (cu un aspect asemănător unui „semafor”). Această regiune inferioară este o nebuloasă întunecată care produce stele de masă mai mică, toate dispuse de-a lungul filamentelor alungite în spațiu.

Messier 78 se află la 1300 ani lumină în spatele constelației Orion.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

 

Noua imagine a galaxiei spirale NGC 6744 obținută de Euclid

NGC 6744 este una dintre cele mai mari galaxii spirale în afara zonei noastre locale. Este un exemplu tipic de galaxie în care se formează cele mai multe stele din Universul apropiat, fiind un subiect de studiu ideal pentru Euclid.

Câmpul vizual larg al lui Euclid acoperă întreaga galaxie, evidențiind nu numai structura spiralelor la scară mare, dar și detalii la scări spațiale mai mici și într-o combinație de lungimi de undă. Aceste detalii includ liniile de praf  în formă de pană ieșind din brațele spiralelor, evidențiate cu incredibilă claritate. Observațiile vor permite cercetătorilor nu doar să numere stelele din NGC 6744 dar și să înțeleagă distribuția largă a stelelor și prafului în galaxie și să topografieze praful asociat cu gazele care alimentează formarea de stele noi. Formarea stelelor este principala modalitate de creștere a galaxiilor, deci aceste cercetări sunt esențiale în înțelegerea evoluției galaxiilor și de ce Universul arată așa cum îl vedem astăzi.

Datele vor permite cercetătorilor să identifice clusteri de stele vechi (clusteri globulari) și să caute noi galaxii pitice în jurul lui NGC 6744. De fapt, Euclid a descoperit deja o nouă galaxie pitică – satelit, o surpriză ținând cont că această galaxie a fost intens studiată în trecut.

NGC 6744 se află la 30 milioane ani lumină, în Grupul Local.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

Noua imagine a clusterului Abell 2763 văzută de Euclid.

Această nouă imagine arată clusterul de galaxii Abel 2764 (dreapta sus), o zonă foarte densă din spațiu conținând sute de galaxii orbitând într-un halou de materie obscură.

Euclid surprinde o serie de obiecte în această zonă de cer, incluzând multe galaxii și clusteri de galaxii mai îndepărtați, galaxii în interacție și o frumoasă galaxie spirală vizibilă dintr-o parte, aratându-ne “subțirimea” discului său.

Această vedere complete a lui Abell 2764 și a împrejurimilor – obținută datorită câmpului visual impresionant de larg al lui Euclid – le permite cercetătorilor să determine precis raza clusterului și să studieze galaxiile îndepărtate cu aceeași imagine. Observațiile asupra ABEL 2764 (ca și Abell 2390,  un alt obiectiv ilustrat în imaginile lansate astăzi de telescopul spatial) permit cercetătorilor să studieze unele dintre cele mai îndepărtate galaxii care au existat într-o  perioada misterioasă cunoscută sub numele de “ev mediu” cosmic. Euclid ne permite să vedem aceste galaxii în trecut, când Universul avea doar 700 de milioane de ani, adică 5% din vârsta sa actuală. Vizionarea luminii lor este o specialitate a lui Euclid, permițându-ne să vedem cum s-au format primele galaxii.

Se vede de asemenea o stea luminoasă din galaxia noastră (jos stânga): Beta Phoenicis, o stea din atmosfera sudică, sufficient de strălucitoare pentru a fi văzută cu  cu ochiul liber. Văzuta prin telescop, steaua are aspectul ghimpat din cauza opticii telescopului. Euclid este proiectat sa reduca cat de mult posibil acest efect, permițându-ne să măsurăm cu precizie steaua și sa vedem galaxiile din jur, fără să fim orbiți de lumina stelei.

Abell 2764 se află la 3,5 miliarde de ani lumină, în direcția constelației Phoenix.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Imaginile la rezoluție înaltă cât și câteva “zoom”-uri se găsesc la: https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Euclid.

Contact: vpopa@spacescience.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noutăți de la Misiunea Spațială Euclid

În data de 23 mai, la ora 13:00 (ora României), Agenția Spațială Europeană (ESA) va publica un nou set de imagini color de la telescopul spațial Euclid la mai puțin de un an de la lansare.

Accesați acest link pentru comunicatul de presă:

https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Euclid/Your_guide_to_the_reveal_of_five_new_Euclid_images

Sau link-ul de mai jos pentru a urmări evenimentul în timp real:

https://x.com/esascience/status/1791404768935420362

Seminar ISS despre: Asteroizii apropiați orbitei terestre – rămășițe din trecut, piese pentru viitor

Dr. Marcel Popescu, IAAR-Bucharest
Dr. Marcel Popescu, IAAR-București
Invitat: Dr. Marcel Popescu, Institutul Astronomic al Academiei Române, București, România

Când: 11 Aprilie 2024, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract: Asteroizii sunt rămășițele planetezimalelor care au format planetele. Ca urmare, aceștia reprezintă indicii pentru înțelegerea formării și evoluției Sistemului Solar. Asteroizii apropiați de orbita terestră (NEA) sunt o clasă de obiecte din Sistemul Solar care au periheliu la o distanță mai mică de 1.35 unități astronomice (ua).

Datorită proximității lor față de Pământ, aceștia pot oferi informații depre originea apei și a compușilor organici în etapele primordiale ale Pământului, cât și despre apariția ulterioară a vieții (Marty et al. 2016). Din punct de vedere practic, aceste obiecte de pe bolta cerească sunt țintele cele mai accesibile explorării spațiale. De exemplu, misiunile recente NASA/OSIRIS-REx și JAXA/Hayabusa2 au adus cu succes mostre colectate de la doi NEAs primitivi (Bennu și Ryugu). Misiunea ESA/Hera, programată pentru lansare în octombrie anul acesta, va investiga asteroidul binar Didymos (65803), care a servit ca țintă pentru primul experiment de coliziune la scară largă implicând impactul controlat cu sonda spațială NASA/DART. Asteroizii apropiați orbitei terestre sunt considerați ținte ideale pentru utilizarea resurselor In-Situ și pot deveni o sursă semnificativă de materiale pentru activitățile spațiale în viitorul apropiat (Sanchez & McInnes 2013).

Voi prezenta ultimele rezultate privind descoperirea și caracterizarea asteroizilor apropiați orbitei terestre. Voi arăta diferite metode și tehnici de observație folosite pentru studiul acestei populații de obiecte de pe bolta cerească. În final voi discuta despre explorarea acestor planetoizi de către misiunile spațiale.

Persoană de Contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro

Galerie foto:

Follow-up: Auger Masterclass 2024

A doua ediţie de Masterclass cu Observatorul Pierre Auger în cadrul Programului Internaţional de Masterclass 2024, sub egida IPPOG, s-a încheiat cu succes.

Auger Masterclass 2024 a avut loc în sase zile din luna martie, patru zile fiind organizate în Europa, cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Evenimentul organizat la ISS – Filială INFLPR a avut loc Sâmbătă, 16 Martie 2024, alături de alte patru instituţii participante din Portugalia (Instituto Superior Técnico, Universidade da Madeira, Universidade de Coimbra, Universidade de Évora).

Programul întregii zile (adoptat de toate instituţiile participante) a cuprins lecţii introductive despre fizica (astro-)particulelor şi experimente în fizica astroparticulelor, o sesiune practică de analiză de date şi o sesiune online cu toţi participanţii zilei. În total, au fost reconstruite 1460 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Auger). Rezultatele obţinute de fiecare elev participant (de liceu) în parte au fost încarcate centralizat într-o pagină web dedicată evenimentului, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

Într-un video-call internaţional cu toti participanţii zilei, a fost oferit un tur live la Observatorul Pierre Auger in Argentina, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final, moderat de cercetători ai Colaborării Pierre Auger.

Contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Eveniment organizat cu suport din partea:

Seminar ISS despre: Raze Cosmice de Energie Ultra-Înaltă: Câteva perspective fenomenologice și teoretice

Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg

Invitat: Prof. Dr. Günter Sigl, Universitatea Hamburg, II. Institutul de Fizică Teoretică, Hamburg, Germania

Când: 27 martie 2024, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În acest seminar vom avea o discutie de ansamblu asupra enigmei razelor cosmice de energie ultra-înaltă (UHECRs) peste ~ 10^18 eV. După o scurtă sinteză a rezultatelor recente de la Observatorul Pierre Auger, ne concentrăm pe câteva aspecte specifice din punct de vedere fenomenologic și teoretic: influența distribuției surselor și propagării asupra anizotropiei direcțiilor de sosire, utilizarea particulelor cu cea mai mare energie din Natură pentru constrângera incălcări simetriei Lorentz, și interpretarea proprietăților jerbelor atmosferice, în particular a conținutului lor muonic, în termeni de modele de interacție hadronică.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Hărţi cereşti complete: (stânga) amplitudinea câmpului magnetic la o distanţă de 50 Mpc faţă de observator, (dreapta) direcţiile de sosire ale evenimentelor UHECR observate cu minimul de energie E > 58 EeV [S. Hackstein et al., MNRAS 462, 3660 (2016), arXiv:1607.08872]

Follow-up Auger Masterclass

Primul eveniment din seria Masterclass-ului Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger a avut loc Sâmbătă, 18 Martie 2023. Evenimentul s-a desfăşurat cu succes în fiecare din cele trei locaţii participante (Lisboa – Instituto Superior Técnico, Funchal – Universidade da Madeira, şi Bucureşti – Institutul de Ştiinţe Spaţiale), din două ţări Europene (Portugalia şi România).

Programul întregii zile a cuprins două lecţii introductive despre fizica particulelor şi astroparticulelor, şi experimente în fizica astroparticulelor, respectiv o sesiune practică de analiză de date. În total, au fost reconstruite 1130 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Observatorului), în baza unui browser interactiv şi prietenos. Rezultatele obţinute au fost încarcate centralizat de către elevii participanţi într-o pagină web dedicată, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

În cadrul unui video-call internaţional, cu toti participanţii la eveniment, a fost oferit un tur la Observatorul Pierre Auger, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final.

Galerie foto:

Suport din partea: 

MasterClass Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger

Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În premieră, Observatorul Pierre Auger se alatură Ediţiei 19 a Programului Internaţional de MasterClasses 2023 al Grupului Internaţional de Outreach în Fizica Particulelor (IPPOG – International Particle Physics Outreach Group).

Activitatea Auger-MasterClass, dedicată elevilor de liceu, a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei interfeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de evenimente, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute rezultatele finale cu cercetători, despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice de energie ultra-înaltă măsurate la experimentul Pierre Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Programul International IPPOG de MasterClasses în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea întreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimete de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Auger International Masterclasses 2023 vor avea loc în trei zile din luna martie, două zile fiind organizate în Europa (18 si 24 martie) şi una în America (28 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru în cadrul Colaborarii Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un Auger-MasterClass din data de 18 martie, 2023. Invitaţia de participare este adresată tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile se fac în baza “primul venit, primul servit, până pe data de 30 ianuarie, 2023, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. P. Gina Isar, la adresa de email: isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

QolonyFondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>