Gina Isar

PERSPECTRUM: Fuziunea artistică a Cosmosului cu Cuanta – o instalație audio-vizuală

de
Artisul Cătălin Crețu (UNMB) în discuție cu publicul

ISS a fost prezent și la cea de-a 4-a ediție a Festivalului Science Fiction Fest, organizat de echipa revistei Știință&Tehnică în data de 14 septembrie 2019 la ParkLake Shopping Center București.

Instalația PERSPECTRUM, o fuziune între Artă si Știință, a atras zeci de vizitatori interesați să audă sunetul cosmic de la jerbele atmosferice de raze cosmice și să vadă proiecția unei imagini tiparită prin litografiere 3D la dimensiunea unui vârf de ac printr-un microscop laser.

Trei institute s-au acordat armonic cu conceptul instalației, căutând împreună căi artistic-științifice de dezvoltare a modelului “de la micro la macro cosmos” aplicat gândirii muzicale. La CETAL – Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser s-a dezvoltat un mod original de proiecție vizuală a unei imagini a interiorității obiectului sonor în tandem cu proiecția unidirecțională a sunetului, la ISS – Institutul de Științe Spațiale s-au aprofundat modalități teoretice de extragere ale urmelor unor fragmente de reziduu rezultate în urma dezintegrării particulelor de raze cosmice în atmosfera Pământului și de implementare ale acestora în ipostaze sonore, la Centrul de Muzică electroacustică și Multimedia al UNMB – Universitătii Naționale de Muzică București s-a coagulat demersul de sono-vizualizare a muzicii pe baze științifice.

Proiectul a fost realizat în februarie 2019 și sponsorizat de Fundația9 – partener fondator BRD Groupe Société Générale – și co-produs de Rezidența BRD Scena9.

Galerie Foto:

Echipa proiectului PERSPECTRUM, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Echipa proiectului, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Corina Negrea (RRC) preluând impresiile elevilor
Generația viitorului antrenându-se pentru următorul eveniment: Noaptea Cercetătorilor Europeni, 27 septembrie, Parcul Tineretului, București

„Noaptea cercetătorilor” invită românii să ia parte la un experiment științific dedicat magnetismului

de

Echipa Noaptea cercetătorilor propune o temă de vacanță de cinci minute tuturor celor ce vor să participe la un experiment științific național: construirea unei hărți magnetice a României. Nu sunt necesare cunoștințele de specialitate, iar participanții au nevoie doar de un telefon smart.

Practic, toți cei care vor să contribuie la experiment trebuie să își instaleze o aplicație gratuită pe telefon, să citească datele înregistrate de senzorul câmpului magnetic al telefonului din locația în care se află și să le trimită echipei. Pe baza citirilor, primite din cât mai multe locații din România, de la cât mai multe persoane, echipa Noaptea cercetătorilor poate genera o reprezentare grafică a câmpului magnetic pe tot teritoriul țării. Instrucțiunile complete sunt disponibile aici.

Indiferent de vârstă sau de nivelul cunoștințelor științifice, sunt invitați deopotrivă cei mici și cei mari să își aducă aportul cu informații din zona în care se află. Mai mult de atât, echipa încurajează pe toți cei care sunt în concediu să facă măsurători de fiecare dată când sunt într-un loc nou, astfel încât harta să fie bine acoperită.

Până în momentul de față, au fost primite informații din aproximativ 300 de locații. Datele sunt analizate, prelucrate grafic, iar o hartă intermediară este publicată săptămânal.

„Am ales să construim o hartă magnetică pentru că Planeta Pământ este în sine un magnet uriaș. O hartă geomagnetică ne arată cum sunt distribuite valorile câmpului magnetic terestru, în funcție de poziția geografică. Dacă avem suficiente date din diverse locuri, putem să facem comparații și putem observa valori crescute sau scăzute, denumite anomalii geomagnetice, legate de magnetismul rocilor.”, a declarat Ionuț Topală, coordonatorul experimentului de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Varianta finală a hărții va fi dezvăluită pe 27 septembrie 2019, data la care are loc evenimentul „Noaptea cercetătorilor” în București, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara. În seara respectivă, cercetătorii din principalele centre universitare din România vor prezenta în public experimente interactive, conferințe științifice pe înțelesul tuturor și descoperi științifice recente.

„Noaptea cercetătorilor” este un eveniment anual, ce se organizează în aceeași seară în peste 350 de orașe europene, pentru a sărbători cunoașterea, descoperirile și beneficiile cercetării. Evenimentele sunt organizate cu finanțarea Uniunii Europene, prin programul Orizont2020, de către un consorțiu al celor mai prestigioase universități românești și institutele de cercetare de pe platforma Măgurele.

Proiectul hărții câmpului magnetic este o inițiativă de „știință cetățenească”, o modalitate de cercetare științifică ce include participarea voluntară și entuziastă a celor interesați de un anumit domeniu. Prin astfel de inițiative, cercetarea devine mai accesibilă și deschisă persoanelor care doresc să contribuie, chiar dacă nu fac parte din mediul academic.

Persoană de contact:

Ionuț Topală, ionut.topala@uaic.ro, 0740584562

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Detalii suplimentare:

www.noapteacercetatorilor.ro

Lista organizatorilor evenimentului „Noaptea cercetătorilor”:

Universitatea din București

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Universitatea din Craiova

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (coordonator)

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Universitatea de Vest Timișoara

ELI – NP

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică

Institutul de Fizică Atomică

Institutul de Științe Spațiale.

 

În premieră în România!

de
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale și Observatorul Pierre Auger din emisfera sudică.
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale din Măgurele, România, și Observatorul Pierre Auger din Malargüe, Argentina.

Azi sunt două săptămâni de când o echipă de cercetători de la ISS (dr. Gina Isar – cercetător științific II și Dragoș Hîrnea – masterand, asistent de cercetare) operează și monitorizează în timp real, în premieră în România, la o distanță foarte mare de cca. 13.000 km, telescoapele optice și LIDAR ale Observatorului Pierre Auger.

Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmice din lume, ce se întinde pe o suprafață de 3000 km2 în pampasul Argentinian. După 15 ani de funcționare, experimentul super-hibrid se află în faza de upgrade pentru îmbunătățirea detectorilor și sporirea statisticii evenimentelor măsurate cu energii peste 1019 eV (energii care nu pot fi obținute la cel mai mare accelerator de particule LHC de la CERN).

România a devenit țară membră a colaborării internaționale Pierre Auger în 2014, și o opțiune pe harta punctelor de comandă și control remote a Observatorului din 2019, alături de alte 9 state membre Auger din Europa și America.

Avantajele operarii remote a telescoapelor Auger, care funcționează numai noaptea, constau în: costuri reduse de deplasare, timp de lucru redus prin împărțirea programului cu un alt grup remote sau on-site la Observator (diferența de fus orar în România este de 6 ore cu plus față de Argentina), vizite de lucru inter-instituționale în rândul colaboratorilor Auger.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, din IFIN-HH și UPB, cât și celor din alte state membre Auger. Nu în ultimul rând, centrul este de mare inters în randul tinerilor pentru educație, precum o grupă de studenți de la UPB care ne-au trecut deja pragul. Centrul regional ISS este complet echipat modern atât hardware cât și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Mai multe despre Auger aici: www.auger.org, https://www2.spacescience.ro/?p=2879

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional Auger

Galerie foto:

“Școala Altfel” la ISS, Ediția 2019

de

Aproximativ 500 de elevi, de la clasele pregătitoare pâna la liceu, însoțiți de dascăli, părinți sau bunici ne-au vizitat la Institutul de Știinte Spațiale (ISS), în săptămâna 15-19 aprilie, cu ocazia programului național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”.

O echipă de tineri cercetători le-au împărtășit pe înțelesul vizitatorilor câte puțin din activitățile lor zilnice de cercetare, precum: explorarea interactivă și în realitate virtuală (VR) a Sistemului nostru Solar; analiza jerbelor de raze cosmice înregistrate la cel mai mare experiment din lume – Observatorul Pierre Auger; observarea interacțiilor solar-terestre și aurorele polare cu fascinantul experiment Planeterrella; observarea la microscop a interacțiilor de particule înregistrate în emulsii nucleare; aplicații spațiale (de telemedicină) pentru sănătatea și securitatea ființei umane; analiza trăsăturilor faciale în scopul determinării automate a statusului emoțional în timp real; explorarea unui sistem de calcul perfomant (GRID) care asigură suport computațional și de stocare la experimente internationale și misiuni spațiale.

De la mic la mare, din diferite județe ale tării (Brașov, Prahova, Ilfov, Călărași, Constanța) și din capitală, au fost fascinați de aplicațiile de zi cu zi ale științelor spațiale, urmând chiar pe câțiva dintre micii curioși să-i așteptăm să ni se alăture în echipa noastră de cercetare!

Le dorim succes în continuare copiilor, dar și dascălilor și părinților în eforturile lor zilnice de educare a generației viitorului.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto:

 

Studenții și cercetătorii, invitați la cea mai mare competiție internațională de comunicare în știință – FameLab International

de

  • FameLab este cea mai importantă competiție internațională de comunicare a științei și se desfășoară în peste 30 de țări
  • Pot participa studenți sau cercetători în știință care au cel puțin 19 ani
  • Concurenții selectați beneficiază de training în comunicare și premii surpriză, și pot ajunge să reprezinte România în finala internațională de la Cheltenham Science Festival din Marea Britanie
  • Înscrierea se poate face online cu video până pe 31 martie, urmând apoi preselecțiile regionale în aprilie

British Council deschide înscrierile pentru cea mai importantă competiție de comunicare a științei: FameLab International. Studenții sau cercetătorii de peste 19 ani care studiază sau lucrează în inginerie, medicină, tehnologie, biologie, chimie, fizică sau matematică se pot înscrie online până pe 31 martie, pentru șansa de a câștiga o săptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festvial, a reprezenta România în finala internațională din festival, precum și de a beneficia de training în comunicare și premii supriză.

Organizată de British Council și Cheltenham Science Festival, competiția FameLab urmărește să le ofere o voce pe scena globală studenților și profesioniștilor în știință care pot comunica munca lor către publicul larg. Concurenții au la dispoziție doar 3 minute pentru a fascina publicul cu o prezentare a unui subiect științific, fără a se folosi de prezentări tip PowerPoint sau alte resurse ajutătoare. Competiția se află la a 11-a ediție în România și se desfășoară în peste 30 de țări.

“Abilitatea de a comunica ușor și clar cu un public care nu are pregătire în domeniul științei devine o prioritate pentru cercetători din întreaga lume. Pe de o parte, ea poate influența șansele lor de a obține finanțare sau sprijinul autorităților. Pe de altă parte însă, este important ca rezultatele muncii de cercetare în domeniile științei să poată fi transmise clar publicului, deoarece adesea au impact direct asupra vieții noastre. FameLab urmărește să promoveze importanța comunicării în știință și să îi încurajeze pe studenți și cercetători să vorbească cât mai mult și cât mai bine despre munca lor.” a declarat Gabriel Ivan, coordonator al programelor de știință din cadrul British Council România.

Fiecare concurent FameLab trebuie să prezinte în cel mult 3 minute un subiect din știință la alegere, iar prezentarea trebuie să fie distractivă, originală, să aibă rigurozitate științifică și să capteze atenția publicului neavizat. Prezentările concurenților sunt evaluate de juriu în baza a trei criterii: conținut, claritate și carismă.

Pentru a se înscrie în concurs, participanții trebuie întâi să pregătească un video de maximum 3 minute în care prezintă un subiect din știință în mod cât mai captivant, cu care se pot înscrie online până pe 31 martie. Concurenții selectați vor fi invitați apoi la preselecțiile regionale FameLab, organizate pe parcursul lunii aprilie la universități și centre de cercetare din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

În urma preselecțiilor vor fi selectați concurenții pentru finala națională, care vor beneficia și de un masterclass de comunicare susținut de specialiști din Marea Britanie și România.

Marele premiu pentru câștigătorul FameLab România este o saptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festival, unde va participa în finala FameLab International alături de câșigători din alte 29 de țări.

În plus, reprezentantul FameLab România în finala internațională va beneficia și de un premiu de 500 de euro acordat de Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, partener de 10 ani al competiției FameLab.

Peste 10000 de studenți, cercetători sau profesioniști în știință din universități, organizații și centre de cercetare din întreaga lume au participat până în prezent la FameLab. Pe lângă British Council și Cheltenham Science Festival, concursul este susținut de numeroase organizații e profil, printre care NASA (partener FameLab în SUA) și CERN (Elveția).

În România, evenimentele de selecție FameLab sunt derulate în parteneriat cu Institutul de Științe Spațiale, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, SOMS și ARCUB, cu sprijinul UEFISCDI, Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, Asociația Ad Astra, Editura Humanitas și Bucharest Technology Week ca parteneri de comunicare.

Mai multe informații despre înscrieri și desfășurarea concursului în Romania sunt disponibile pe website-ul British Council sau în evenimentul de pe Facebook.

 

Competitia FameLab România 2019: Înscrieri pentru preselectia de la Măgurele

de

FameLab este una dintre cele mai mari competiții internationale de comunicare a științei din lume. Aflată la a XI a ediție în România, competiția FameLab se adresează tinerilor cu vârsta peste 19 ani care studiază sau lucrează în domeniul ingineriei, medicinei, tehnologiei, biologiei, chimiei, fizicii sau matematicii.

Înscrierea la FameLab se poate face online prin trimiterea unei prezentări video de maximum 3 minute despre un subiect științific sau tehnologic la alegere, până pe data de 31 martie 2019. Toate detaliile privind înscrierea și formularul online pot fi găsite pe website-ul British Council.

Din rândul celor care se înscriu cu o prezentare video, juriul ii selectează pe cei care vor merge în etapa preselecțiilor regionale pe baza acelorași 3 criterii folosite în evaluarea concurenților care susțin prezentări de pe scenă: conținut, claritate și charismă.

Preselecția regională organizată de British Council în parteneriat cu Institutul de Stiinte Spatiale, se va desfășura pe data de 10 aprilie, ora 10, ISS-Sala Forum, Atomiștilor 409, Măgurele.

 

 

 

 

 

 

 

Seminar about „The High Energy Universe: Ultra High Energy Cosmic Rays, Active Galactic Nuclei and Gamma-ray Bursts”

de
Hercules A (an active galactic nucleus). Visible light image obtained by Hubble Telescope superposed with a radio image taken by the Very Large Array (VLA)

Guest: Dr. Athina Meli, Liège University, Belgium and Athens Institute for Education and Research, Greece

When: 23 May 2018, from 11:00

Where: ISS, Auditorium

Abstract:

The Universe is filled with a rich diversity of high-energy phenomena and highly energetic processes. Great developments in astrophysical observations over the last years, as well as in-tandem simulation studies, opened a wide window into the understanding of the electromagnetic wavebands of astrophysical phenomena, from the radio waves up to the high-energy gamma-rays but also to high energy cosmic-rays, which carry a multitude of information about the most energetic phenomena in Cosmos. Accelerated particles (cosmic-rays) are believed to be created in the cataclysmic ”explosions” of astrophysical sources like Gamma-Ray-Bursts and in the jets of Active Galactic Nuclei. The acceleration of cosmic-rays and the emission of very high energy electromagnetic radiation (i.e., x-rays, gamma-rays) mostly occur in the relativistic superalfvenic cosmic plasmas and jets that act as cosmic accelerators. In this talk I will give an overview of these high-energy accelerators and will discuss the mechanisms responsible to producing very high-energy cosmic rays and radiation.

Contact person: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

 

Seminar despre „Universul ultra energetic: radiații cosmice de energie ultra-înaltă, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama”

de
Hercules A (o galaxie cu nucleu activ). Imagine obținută în lumina vizibilă cu Telescopul Hubble suprapusă peste o imagine obtinută în domeniul radio cu VLA (Very Large Array)

Invitat: Dr. Athina Meli, Universitatea Liège, Belgia și Institutul pentru Educație și Cercetare din Atena, Grecia

Când: 23 mai 2018, de la 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În Universul nostru se petrece o diversitate de fenomene de energie foarte înaltă. Dezvoltarea din ultimii ani a instrumentelor de observare a fenomenelor din Univers, în tandem cu simulările numerice pe calculator, ne-a lărgit profund orizontul de ințelegere a modului în care se produc aceste fenomene, folosind, pe de o parte, datele obervaționale obținute în tot domeniul spectral al radiației electromagnetice, pornind de la undele radio si ajungând pâna la radiațiile gama de energie foarte înalta, și utilizând, pe de altă parte, datele obținute din detectarea radiațiilor cosmice de energie înalta. Aceste radiații cosmice pot dezvălui o multitudine de informații privind producerea celor mai energetice fenomene din Univers. Accelerarea particulelor (sau a radiațiilor cosmice) se consideră că se produce (i) în exploziile cataclismice a anumitor tipuri de stele, asociate cu exploziile de radiații gama, și (ii) în jeturile relativiste asociate cu nucleul galaxiilor active. Accelerarea radiațiilor cosmice și emisia de radiații electromagnetice de energie foarte înalta (e.g., radiații X, gama) se produc, în general, în plasma relativistă superalfvenică și în jeturi de plasmă, acestea acționând ca niște acceleratoare cosmice. În acest seminar, voi prezinta o trecere în revistă a proceselor fizice asociate cu aceste acceleratoare cosmice și voi discuta despre mecanismele responsabile pentru producerea radiațiilor cosmice și emisia de radiație electromagnetică de energie foarte înaltă.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

Intensive Course about: Computational Methods for Kinetic Processes in Plasma Physics

de
Particle-in-cell numerical simulations for an electron-proton plasma jet with a larger radius. Credit: Nishikawa et al., Galaxies, 5(4), 58, 2017.

Instructor: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, University of Alabama, Huntsville, SUA

When: 21-25 May 2018. Course hours:

Mo: 2pm-4pm;
 Tu: 10am-12am and 2pm-4pm; Wed: 2pm-4pm;
 Thu: 10am-12am and 2pm-4pm; Fri: 10am-12am

Where: ISS, Auditorium

Abstract:

This course is intended to provide students/researchers with basic concepts of computer simulations using a particle-in-cell (PIC) numerical code in order to understand kinetic processes in plasmas. PIC simulation is, in principle, an accurate method and provides the widest range of plasma effects. Nowadays, the computer power is powerful enough to perform reasonable 3-dimensional (3D) simulations to investigate realistic plasma dynamics. The course will cover the fundamental concepts of plasma simulation by performing small 3D electromagnetic codes with applications to relativistic jets. Starting with a brief introduction to plasma physics, the mathematics and physics behind the algorithms will be described. We will explore how PIC simulations reveal plasma behaviors as they are highly nonlinear phenomena. Some examples of how to run the PIC simulations will be also given.

Overview:

  1. Plasma physics on computer (general description)
  2. Kinetic plasma simulations (nonphysical instability, approximate nonlinear analysis, plasma behavior, linear weighting, nonphysical effects)
  3. How PIC works (cold plasma dispersion, plasma dispersion function)
  4. Electrostatic codes (grid quantities, beat heating)
  5. Electromagnetic codes (hybrid oscillation, warm and unmagnetized plasmas)
  6. Finite-difference time-domain Maxwell solver on Yee grid: leapfrog algorithm
  7. Particle movers: Boris’s algorithm
  8. Conservative charge deposition method
  9. Boundary conditions (particles and fields)
  10. Simulations for astrophysical plasmas
  11. Recent work: (1) Weibel instability in relativistic jets (radiation, weighted beam) and (2) Reconnection (particle acceleration)

Reference: “Plasma Physics via Computer Simulation (Series in Plasma Physics)”, C.K. Birdsall & A.B. Langdon; Programs in the text book are written in Fortran.

Prerequisites: Elementary physics (Bachelor level)

Registration: Subscription for attending the course should be sent to Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>, with your name, status (e.g., student, researcher) and affiliation, no later than May 15th 2018.

The event can be followed live on the ISS Facebook and YouTube channels.

List of participants

Photo Gallery:

Curs Intensiv despre: Metode numerice pentru procese cinetice în fizica plasmei

de
Simulări numerice de particule-în-celulă pentru un jet relativist alcătuit din plasmă compusă din electroni și protoni. Credit: Nishikawa et al., Galaxies, 5(4), 58, 2017.

Instructor: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama, Huntsville, SUA

Când: 21-25 mai 2018. Orele de curs:

Lu: 2pm-4pm;
 Ma: 10am-12am and 2pm-4pm; Mie: 2pm-4pm;
 Joi: 10am-12am and 2pm-4pm; Vin: 10am-12am

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Acest curs îsi propune să furnizeze studenților/cercetătorilor concepte de bază privind simulările computaționale folosind un cod numeric de tipul particule-în-celulă (PIC), pentru a putea înțelege procesele cinetice (la nivel microscopic) în plasma. Metoda PIC este, principial, corectă și poate explica o plajă largă de efecte în plasmă. În zilele noastre, puterea clusterelor de calculatoare este suficient de mare pentru a efectua simulări rezonabile tridimensionale (3D) pentru dinamica plasmei. Cursul va acoperi conceptele fundamentale folosite în simulări utilizând coduri 3D electromagnetice pentru aplicații la jeturile relativiste. Plecând de la o scurtă prezentare a fizicii plasmei, matematica si fizica din spatele algoritmilor folosiți în codurile numerice vor fi prezentate. Vom explora modul în care simulările PIC descriu comportarea plasmei în regim neliniar. Câteva exemple privind modul în care se execută codurile PIC vor fi prezentate.

Cuprins:

  1. Fizica plasmei pe calculator (descriere generală)
  2. Simulari cinetice a plasmei (instabilități nefizice, aproximări în analiza neliniară, 
comportarea plasmei, weighting liniar, efecte nefizice)
  3. Cum functionează metoda PIC (dispersie n plasma rece, funcția de dispersie a plasmei)
  4. Coduri electrostatice (cantităti în grid, încălzirea prin impulsuri)
  5. Coduri electromagnetice (oscilații hibride, plasma caldă și nemagnetizată)
  6. Metoda de diferente finite Maxwell într-un grid Yee: algoritmul leapfrog
  7. Deplasarea particulelor în grid: algoritmul lui Boris
  8. Metoda de depozitare a particulelor în grid și conservarea sarcinii
  9. Condiții la limită (pentru particule și câmpuri)
  10. Simulări pentru plasma din astrofizică
  11. Rezultate recente: (1) Instabilitatea Weibel în jeturi relativiste și (2) Reconexiune magnetică

Referință: “Plasma Physics via Computer Simulation (Series in Plasma Physics)”, C.K. Birdsall & A.B. Langdon; Programele din carte sunt scrise în Fortran

Cunostințe necesare: Fizica elementară (nivel de licență)

Înscriere: Pentru a participa la curs, vă rugam să trimiteți un email adresat Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience.ro>, menționând numele dumneavoastră, statutul (e.g., student, cercetator) și afilierea, nu mai târziu de 15 mai 2018.

Lista participanti

 

Galerie foto: