Gina Isar

Follow-up Auger Masterclass

de

The first event in frame of the International Masterclasses 2023 – with the Pierre Auger Observatory, on March 18, 2023, it has already taken place successfully, in parallel at three different locations (Funchal, Lisboa and Bucharest), from two European countries (Portugal and Romania).

The full day program of the event has contained two introductory lectures about particle and astroparticle physics, as well as experiments in astroparticle physics, and a hands-on session on data analysis. In total were reconstructed about 1130 of measured events at the Pierre Auger Observatory (from the Pierre Auger Open Data), by individual students from each participating institution, based on a friendly interactive browser. The obtained results were uploaded on a dedicated webpage, illustrating a sky map with the exposure or flux of the reconstructed ultra high energy cosmic rays events.

A tour at the Pierre Auger Observatory was also given through an international video-call, in common to all participants, accompanied with a Q&A session and a final Quiz.

Photo Gallery:

Support from:

Follow-up Auger Masterclass

de

Primul eveniment din seria Masterclass-ului Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger a avut loc Sâmbătă, 18 Martie 2023. Evenimentul s-a desfăşurat cu succes în fiecare din cele trei locaţii participante (Lisboa – Instituto Superior Técnico, Funchal – Universidade da Madeira, şi Bucureşti – Institutul de Ştiinţe Spaţiale), din două ţări Europene (Portugalia şi România).

Programul întregii zile a cuprins două lecţii introductive despre fizica particulelor şi astroparticulelor, şi experimente în fizica astroparticulelor, respectiv o sesiune practică de analiză de date. În total, au fost reconstruite 1130 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Observatorului), în baza unui browser interactiv şi prietenos. Rezultatele obţinute au fost încarcate centralizat de către elevii participanţi într-o pagină web dedicată, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

În cadrul unui video-call internaţional, cu toti participanţii la eveniment, a fost oferit un tur la Observatorul Pierre Auger, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final.

Galerie foto:

Suport din partea: 

MasterClass Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger

de
Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În premieră, Observatorul Pierre Auger se alatură Ediţiei 19 a Programului Internaţional de MasterClasses 2023 al Grupului Internaţional de Outreach în Fizica Particulelor (IPPOG – International Particle Physics Outreach Group).

Activitatea Auger-MasterClass, dedicată elevilor de liceu, a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei interfeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de evenimente, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute rezultatele finale cu cercetători, despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice de energie ultra-înaltă măsurate la experimentul Pierre Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Programul International IPPOG de MasterClasses în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea întreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimete de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Auger International Masterclasses 2023 vor avea loc în trei zile din luna martie, două zile fiind organizate în Europa (18 si 24 martie) şi una în America (28 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru în cadrul Colaborarii Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un Auger-MasterClass din data de 18 martie, 2023. Invitaţia de participare este adresată tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile se fac în baza “primul venit, primul servit”, până pe data de 30 ianuarie, 2023, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. P. Gina Isar, la adresa de email: isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

de

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

Qolony – Fondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>

 

 

Current results of the MoEDAL experiment in search of magnetic monopoles

de
Artistic illustration for the production of a monopole-antimonopole pair via the Schwinger effect. Credits: J. Pinfold – MoEDAL Collaboration

Recently, in February 2022, the MoEDAL Collaboration (Monopole and Exotics Detection at LHC), of which it is part a group of scientific researchers from the Institute of Space Science (ISS), has been published the article “Search for magnetic monopoles produced via the Schwinger mechanism”, Nature 602 63-67 (2022).

The article shows the first experimental limits on the production sections of the magnetic monopoles via the Schwinger mechanism, and on their masses. The Schwinger mechanism consists in the extraction of monopole-antimonopole pairs in vacuum, in the extreme magnetic fields produced in the peripheral collisions of ultra-relativistic nuclei.

The published results have been obtained with a sub-detector MoEDAL, “ monopole trapper”, consisting of alumina bars exposed in November 2018 nearby the interaction point of lead nuclei, at a center of mass energy of 5.02 TeV. After, the bars were scanned with a highly sensitive superconductor magnetometer.

The ISS group, which has been contributed to the article (Nature 602, 63–67, 2022), has the responsibility to maintain the libraries of analysis programs used in the collaboration, and in particular, to determine the MoEDAL detectors acceptances. The activity of the MoEDAL-ISS group is been funded by the Institute of Atomic Physics, in frame of the CERN-RO Program.

MoEDAL is a pioneering experiment at LHC/CERN designed to search for highly ionizing avatars of new physics such as magnetic monopoles or massive (pseudo-)stable charged particles. More about the MoEDAL experiment is available here.

Contact Person ISS: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>

 

The experimental limits published by the MoEDAL Collaboration in the Nature article.

Rezultatele curente ale experimentului MoEDAL în căutarea de monopoli magnetici

de
Ilustrație artistică a producerii unei perechi monopol-antimonopol prin efectul Schwinger. Credits: J. Pinfold – MoEDAL Collaboration

Recent, în Februarie 2022, Colaborarea MoEDAL (Monopole and Exotics Detection at LHC), din care face parte și un grup de cercetători ai Institutului de Științe Spațiale (ISS), a publicat articolul “Search for magnetic monopoles produced via the Schwinger mechanism”, Nature 602 63-67 (2022).

Articolul prezintă primele limite experimentale privind secțiunile de producere a monopolilor magnetici prin mecanismul Schwinger precum și masele acestora. Mecanismul Schwinger constă în extragerea unei perechi monopol-antimonopol din vid, în câmpurile magnetice extreme produse în ciocnirile periferice ale nucleelor ultrarelativiste.

Rezultatele publicate au fost obținute cu un sub-detector MoEDAL, “capcana de monopoli”, constând în bare de aluminiu expuse in Noiembrie 2018 în apropierea punctului de interacție a nucleelor de plumb, la o energie în centrul de masă de 5,02 TeV. Ulterior, barele au fost scanate cu un magnetometru superconductor de mare sensibilitate.

Grupul din ISS, care a contribuit la finalizarea articolului (Nature 602, 63–67, 2022), are în responsabilitate menținerea bibliotecilor de programe de analiză utilizate în colaborare, și în particular, determinarea acceptanțelor detectorilor MoEDAL. Activitatea grupului MoEDAL-ISS a fost finanțată de Institutul de Fizică Atomică, în cadrul Programului CERN-RO.

MoEDAL este un experiment de pionierat la marele accelerator de particule hadronice LHC (Large Hadron Collider) de la CERN, conceput pentru a căuta avataruri puternic ionizate ale noii fizici, cum ar fi monopoli magnetici sau particule masive (pseudo-) stabile încarcate. Mai multe detalii despre experimentul MoEDAL sunt disponibile aici.

Persoană de contact ISS: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>

Limitele experimentale publicate de Colaborarea MoEDAL în articolul din Nature

Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics

de
Webinar Series Universe Logo
Webinar Series Universe Logo

On Wednesday, 17 November 2021, MDPI and the Journal Universe organized the 3rd webinar on Universe, entitled „Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics”.

The webinar highlighted the Special Issue devoted to this subject and the results presented in it.

In this first webinar, were hosted four talks presenting new results and reviews covering different areas of high current interest regarding theoretical and experimental astro- and cosmo-particle physics. The main topics are:

1) Chair Introduction: Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics by Prof. Dr. Norma G. Sanchez, CNRS, PSL-Paris Observatory and Chalonge de Vega International School Center, Paris, France;

2) Dark Matter Sterile Neutrino from Scalar Decays by Dr. Lucia Aurelia Popa, Institute of Space Science, Magurele, Ilfov, Romania;

3) New Advancements in AdS/CFT (Anti-de Sitter/Conformal Field Theory) in Lower Dimensions by Professor Yolanda Lozano, Department of Physics, University of Oviedo and ICTEA, Oviedo, Spain;

4) Superconformal Line Defects in Three Dimensions by Professor Silvia Penati, Department of Physics, University of Milano-Bicocca and INFN, Milano, Italy;

5) Environmental High-Energy Astrophysics in the context of space missions such as LISA, Solar Orbiter and JWST, and its implications for space weather science by Professor Catia Grimani, University of Urbino “Carlo Bo”, Urbino and INFN, Florence, Italy.

The webinar was offered via Zoom and required registration to attend. The full recording can be found on Sciforum website and YouTube.

Contact person (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa@spacescience[dot]ro>

Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor

de
Webinar Series Universe Logo
Webinar Series Universe Logo

În data de 17 Noiembrie 2021, MDPI împreună cu Jurnalul Universe a organizat webinar-ul Universe cu ediția a treia, intitulat “Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor”.

Webinar-ul a evidențiat numărul special al Jurnalului Universe dedicat acestui subiect și rezultatelor prezentate în acesta.

În acest prim webinar, au fost susține patru prelegeri cu prezentarea noilor rezultate din diferite arii cu înalt interes actual privind fizica teoretică și experimentală din domenii precum: Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor. Principalele subiecte abordate sunt următoarele:

1) Chair Introduction: Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics by Prof. Dr. Norma G. Sanchez, CNRS, PSL-Paris Observatory and Chalonge de Vega International School Center, Paris, France;

2) Dark Matter Sterile Neutrino from Scalar Decays by Dr. Lucia Aurelia Popa, Institute of Space Science, Măgurele, Ilfov, Romania;

3) New Advancements in AdS/CFT (Anti-de Sitter/Conformal Field Theory) in Lower Dimensions by Professor Yolanda Lozano, Department of Physics, University of Oviedo and ICTEA, Oviedo, Spain;

4) Superconformal Line Defects in Three Dimensions by Professor Silvia Penati, Department of Physics, University of Milano-Bicocca and INFN, Milano, Italy;

5) Environmental High-Energy Astrophysics in the context of space missions such as LISA, Solar Orbiter and JWST, and its implications for space weather science by Professor Catia Grimani, University of Urbino “Carlo Bo”, Urbino and INFN Florence, Italy.

Webinar-ul a fost oferit prin Zoom și a necesitat înregistrare pentru participare. Întreaga înregistrare a evenimentului este disponibilă pe site-ul Sciforum și YouTube.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa@spacescience[dot]ro>

Expoziția Fusion:AIR 2021 – Structuri convertibile

de

4 instalații multimedia transpun concepte științifice în artă

Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare, inițiat și organizat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), se apropie de final, iar la sfârșitul săptămânii acesteia va avea loc deschiderea expoziției ce reunește lucrările celor patru artiști. Evenimentul va avea loc pe datele de vineri, 11 iunie, și sâmbătă, 12 iunie 2021, cu începere de la ora 14.30, în cel mai nou spațiul expozițional din capitală, /SAC @ MALMAISON situat în strada Plevnei nr. 137C, et. 2.  Expoziția va fi deschisă cu acces liber, timp de trei săptămâni, până pe data de 3 iulie, inclusiv; program de vizitare: miercuri – vineri, orele 15:00 – 19:00.

Vernisajul expoziției va avea loc în prezența celor patru artiști multimedia implicați în proiect – Aura Bălănescu, Ciprian Ciuclea, Floriama Cândea și Peter Gate – și a oamenilor de știință din cele patru institute de cercetare partenere: Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor-Măgurele și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor.

Curatoarea expoziției și cea care a propus tema ediției din acest an a Fusion AIR – Structuri Convertibile – este Olivia Nițis:

„Structuri Convertibile este un proiect care analizează relațiile dintre artă și practicile științifice, precum și contextul de creare a conținutului într-un anumit cadru și istoria locală. Conceptul expoziției se bazează pe flexibilitatea oferită de noțiunea de conversie și pe procesele individuale de lucru ale fiecărui artist în colaborare cu oamenii de știință implicați. Patru artiști instrumentalizează materialele și tehnologiile științifice cu un scop convertibil, transformator. Expoziția arhivează, de asemenea, procesele de creație și mapează traiectoriile de lucru, precum și instrumentele teoretice pentru o mai bună înțelegere a relației complexe și a narațiunilor artei și științei”, a mărturisit aceasta.

Rezidențele au însemnat o serie de întâlniri și discuții între creatori și cercetătorii din cele patru institute, fiind un program ce le permite oamenilor de știință și artiștilor să lucreze, să comunice și să cerceteze împreună, să beneficieze atât de știință, cât și de artă, stimulând gândirea creativă și inovația.

Cele patru lucrări rezultate la finalul săptămânilor de rezidență în institutele de cercetare, în urma a zeci de întâlniri și dialoguri între artiști și cercetători, pe care publicul le va putea vedea la /SAC @ MALMAISON timp de trei săptămâni sunt:

  • Arheologia invizibilului – ecouri din Universul îndepărtat. Ciprian Ciuclea prezintă o instalație multimedia care face referire la dimensiunea concretă și conceptuală a zonei imperceptibile cu ochiul liber din jurul nostru în care pătrund particule de materie din universul îndepărtat. Instalația realizată de cunoscutul artist vizual în urma rezidenței sale artistice de la Institutul de Științe Spațiale, unde a lucrat alături de dr. Gina Isar, vorbește în cheie poetică despre modalități posibile de reprezentare a interacțiunii particulelor de energie înaltă cu atmosfera terestră. Instalația cuprinde diferite situații performative, o înregistrare video a unui mini-experiment și un calup de date științifice reasamblate într-o logică minimalistă, cu puternice accente narative.
  • Manuspectrum – lucrare interactivă, un pergament sensibil la atingere. Aura Bălănescu propune o experiență multisenzorială care are la bază conceptul de pergament ca suport-multistrat al informației (informație genetică, informație istorică, informație tehnologică, informație artistică și culturală), definită în urma cercetării realizate în cadrul rezidenței alături de dr. Elena Badea, drd. Iulia Caniola, msc. Simona Păunescu, msc. Emanuel Hadîmbu, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie. Un proiect complex care se adresează întregului sistem perceptiv, ce pornește de la tactilitate și se extinde către auditiv și vizual, chiar kinestezic – a percepe realitatea cu întreaga corporalitate.
  • IMplant – instalatie ce explorează modul în care diferite structuri influențează materialitatea  diferitelor corpuri. Lucrarea prezintă rezultatele unui experiment interspecii, propus de  bioartista Floriama Cândea, într-un proiect de cercetare artistică dezvoltat alături de dr. Adrian Enache, drd. Luminița Rădulescu, dr. Mihaela Beregoi, dr. Mihaela Bunea și dr. Ionuț Enculescu, cercetători științifici în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. IMPlant propune  o colecție  de obiecte iterate (naturale și artificiale), ce tranzitează  limitele dintre specii, dintre natural și artificial sau dintre realitate și ficțiune în încercarea de a găsi narațiuni noi despre relația om-natură.
  • [The Cell] sau  cum se comportă celulele vii supuse la sunete cu frecvențe specifice. Peter Gate, antropolog și muzician experimentalist, alături de drd. Cristina Elena Staicu, dr. Florin Jipa și dr. Marian Zamfirescu, cercetători la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, au conceput și realizat un experiment în cadrul căruia celule vii au fost imersate într-un mediu acustic cu sunete de frecvențe prestabilite și s-a constatat că celulele reacționează pozitiv la acești stimuli sonori. În cadrul expoziției, va fi expus rezultatul unui experiment cymatics de generare sonică a frecvențelor specific create pe un suport clasic de pânză cu substanță acrilică. Proiectul în sine de „infuzare sonică” a unor celule vii cu suntele create de artist reprezintă un nivel superior de provocare știintifico-artistică.

/SAC @ MALMAISON este un spațiu-context de coproducții, cercetări și practici colaborative și transdisciplinare în artele vizuale, performative și scenice.  /SAC @ MALMAISON este al doilea spațiu din București al /SAC după cel deschis în 2018, pe str. Berthelot, nr. 5.

/SAC @ MALMAISON se află într-o comunitate-context – Atelierele Malmaison (o comunitate artistică ce include ateliere, spații de proiecte și galerii) – recent fondată în clădirea Malmaison cu o istorie de aproape 2 secole, situată central, pe Calea Plevnei, 137C.

Spațiul de Artă Contemporană – /SAC – este o inițiativă independentă privată, un context-resursă dedicat necesităților actuale ale producătorului și ale publicului pentru a stabili un dialog direct și formator prin intermediul expoziției, cercetării și promovării.

/SAC @ MALMAISON a fost amenajat cu sprijinul URSA România și Policolor.

ORGANIZATOR: Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție și promovează arta aflată la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții, care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, manager cultural. Site oficial: www.qolony.eu.

INSTITUTE DE CERCETARE PARTENERE: 

  • Institutul de Științe Spațiale (ISS) / www2.spacescience.ro
  • Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) / www.incdtp.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) / www.infim.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) / www.inflpr.ro

PARTENER EXPOZIȚIONAL: /SAC @ MALMAISON– Spațiul de Artă Contemporană,

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Muzeul Național de Artă Contemporană, Asociația Scientifica

PARTENERI MEDIA:

Modernism, Radio România Cultural, Agerpres, Scena 9, IQads, The Institute, Urban.ro, Observator cultural, Știință și comunicare, Mindcraft Stories, SavantGarde, Zeppelin, Graphic front, LiterNet, LaPunkt, Bookhub, Feeder, Market Watch, Revista Știința și Tehnică

Fusion:AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Persoane de contact:

/Qolony – Mihaela Ghiță / 0757 294275 / office[at]qolony[dot]eu

/SAC@MALMAISON – Alex Radu / 0722 285013 / alex[at]spatiuldeartacontemporana[dot]ro

/ISS – Gina Isar / isar[at]spacescience[dot]ro

 

 

First black hole ever detected is more massive than we thought

de
An artist’s impression of the Cygnus X-1 system. Credit: International Centre for Radio Astronomy Research.

New observations of the first black hole ever detected have led astronomers to question what they know about the Universe’s most mysterious objects.

Published today in the journal Science, the research shows the system known as Cygnus X-1 contains the most massive stellar-mass black hole ever detected without the use of gravitational waves.

Cygnus X-1 is one of the closest black holes to Earth. It was discovered in 1964 when a pair of Geiger counters were carried on board a sub-orbital rocket launched from New Mexico.

The object was the focus of a famous scientific wager between physicists Stephen Hawking and Kip Thorne, with Hawking betting in 1974 that it was not a black hole. Hawking conceded the bet in 1990.

In this latest work, an international team of astronomers used the Very Long Baseline Array—a continent-sized radio telescope made up of 10 dishes spread across the United States—together with a clever technique to measure distances in space.

“If we can view the same object from different locations, we can calculate its distance away from us by measuring how far the object appears to move relative to the background,” said lead researcher, Professor James Miller-Jones from Curtin University and the International Centre for Radio Astronomy Research (ICRAR).

“If you hold your finger out in front of your eyes and view it with one eye at a time, you’ll notice your finger appears to jump from one spot to another. It’s exactly the same principle.”

“Over six days we observed a full orbit of the black hole and used observations taken of the same system with the same telescope array in 2011,” Professor Miller-Jones said. “This method and our new measurements show the system is further away than previously thought, with a black hole that’s significantly more massive.”

Co-author Professor Ilya Mandel from Monash University and the ARC Centre of Excellence in Gravitational Wave Discovery (OzGrav) said the black hole is so massive it’s actually challenging how astronomers thought they formed.

“Stars lose mass to their surrounding environment through stellar winds that blow away from their surface. But to make a black hole this heavy, we need to dial down the amount of mass that bright stars lose during their lifetimes” he said.

“The black hole in the Cygnus X-1 system began life as a star approximately 60 times the mass of the Sun and collapsed tens of thousands of years ago,” he said. “Incredibly, it’s orbiting its companion star—a supergiant—every five and a half days at just one-fifth of the distance between the Earth and the Sun.

“These new observations tell us the black hole is more than 20 times the mass of our Sun—a 50 per cent increase on previous estimates.”

Xueshan Zhao is a co-author on the paper and a PhD candidate studying at the National Astronomical Observatories—part of the Chinese Academy of Sciences (NAOC) in Beijing.

“Using the updated measurements for the black hole’s mass and its distance away from Earth, I was able to confirm that Cygnus X-1 is spinning incredibly quickly—very close to the speed of light and faster than any other black hole found to date,” she said.

“I’m at the beginning of my research career, so being a part of an international team and helping to refine the properties of the first black hole ever discovered has been a great opportunity.”

Next year, the world’s biggest radio telescope—the Square Kilometre Array (SKA)—will begin construction in Australia and South Africa.

“Studying black holes is like shining a light on the Universe’s best kept secret—it’s a challenging but exciting area of research,” Professor Miller-Jones said.

“As the next generation of telescopes comes online, their improved sensitivity reveals the Universe in increasingly more detail, leveraging decades of effort invested by scientists and research teams around the world to better understand the cosmos and the exotic and extreme objects that exist.

It’s a great time to be an astronomer.”

Accompanying the publication in Science, two further papers focusing on different aspects of this work have also been published today in The Astrophysical Journal.

Original Publication:

‘Cygnus X-1 contains a 21-solar mass black hole – implications for massive star winds’, published in Science on February 18th, 2021.

Companion Papers:

‘Reestimating the Spin Parameter of the Black Hole in Cygnus X-1’, published in The Astrophysical Journal on February 18th, 2021.

‘Wind mass-loss rates of stripped stars inferred from Cygnus X-1’, published in The Astrophysical Journal on February 18th, 2021.

Contact Person (ISS): Dr. Valeriu Tudose <tudose[at]spacescience[dot]ro>

Photo Gallery:

An animation showing the Cygnus X-1 system, containing a black hole 21 times the mass of the Sun orbiting a star that’s 41 times the mass of the Sun. Recent observations by radio telescopes have found the system is 20 per cent further away than previously thought, making it the most massive stellar-mass black hole ever detected without the use of gravitational waves. Credit: International Centre for Radio Astronomy Research.