Venus Express, misiunea Agenţiei Spaţiale Europene, a ajuns la final după opt ani, depăşind cu mult durata de viață planificată. Institutul de Ştiinţe Spaţiale a participat la acestă misune cu un proiect în cadrul ESA PECS – Programul pentru Statele Europene Cooperante, după ce România a devenit Stat European Cooperant în 2007, statut ratificat prin Legea nr. 1/2007. Cercetătorii ISS s-au concentrat pe investigarea cinetică a straturilor de plasmă ale Pământului şi ale planetei Venus.
Încă de la sosirea sa la Venus în 2006, Venus Express s-a aflat pe o orbită eliptică de 24 de ore, călătorind la 66 000 km deasupra Polului Sud în punctul cel mai îndepărtat şi până la 200 km deasupra Polului Nord în punctul cel mai apropiat, efectuând un studiu detaliat al planetei şi al atmosferei acesteia.
Cu toate acestea, după opt ani pe orbită şi având combustibil tot mai puţin pentru sistemul de propulsie, Venus Express a primit la mijlocul anului 2014 sarcina de a desfăşura o campanie aerodinamică îndrăzneaţă, în cadrul căreia să intre progresiv în atmosferă, apropiindu-se mai mult ca oricând de planetă. În această campanie, însă, Venus Express a ajuns la o perioadă orbitală de doar peste 22 de ore.
Pornind de la supoziția că mai există combustibil, a fost luată o decizie pentru a corecta această degradare naturală printr-o nouă serie de manevre de ridicare în perioada 23-30 noiembrie, într-o încercare de a prelungi misiunea până în 2015.
Cu toate acestea, contactul cu Venus Express a fost pierdut în întregime la 28 noiembrie. De atunci, linkurile de telemetrie și telecomandă au fost parțial restabilite, dar au fost foarte instabile și numai informații limitate au mai putut fi recuperate.
„Se pare, așadar, că Venus Express a epuizat carburantul rămas în mijlocul manevrelor planificate luna trecută”, a declarat Patrick Martin, managerul misiunii Venus Express.
Mai multe detalii aici.
Un rezumat al celor mai importante descoperiri făcute de misiunea Venus Express pe parcursul celor opt ani de activităţi este disponibil aici.