Cătălin Negrea, cercetător al Institutului de Ştiinţe Spaţiale (ISS) în cadrul Laboratorului de Plasmă Spaţială şi Magnetometrie a câştigat premiul pentru cel mai bun poster prezentat de un student (Outstanding Student Poster — OSP), în urma conferinței anuale a Uniunii Europene pentru Geoştiinţe (European Geosciences Union — EGU) care a avut loc la Viena în perioada 27 aprilie – 2 mai 2014.
Doctorand la Universitatea din Colorado — Boulder și, de asemenea, la Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei din Boulder, Colorado, Cătălin Negrea desfășoară activități de cercetare care urmăresc caracterizarea influenței pe care atmosfera joasă a Pământului o are asupra meteorologiei spațiale prin transportul energiei și impulsului de către unde fluide, denumite și unde gravitaționale (gravity waves) [1]. În cadrul ISS, Cătălin participă și la activități de cercetare pentru optimizarea analizei spectrale a datelor produse de observatoare ionosferice și sateliți.
Cătălin a câştigat premiul OSP cu lucrarea „Gravity Wave Detection Methodology Using Dynasonde Data”. Proiectul său analizează undele gravitaționale care iau naştere ca urmare a unor evenimente extreme precum cutremurele și uraganele, dar și în urma fenomenelor meteo de zi cu zi. Aceste unde se pot propaga sute de km în altitudine şi mii de km în plan orizontal, putând afecta buna funcționare a sistemelor de comunicații.
“Perturbaţiile cauzate de aceste unde la altitudini de 150-450 km pot fi detectate cu ajutorul unui radar specializat”, a spus Cătălin Negrea, explicând ideea care a stat la baza lucrării sale. “Metoda de detecţie pe care am propus-o în lucrare permite evaluarea efectului acestor unde în ionosfera terestră [2]. Am utilizat măsurători efectuate la Wallops Island în Virginia şi la San Juan în Puerto Rico. Acestea au demonstrat importanța fenomenelor meteo asupra ionosferei şi implicit asupra funcţionarii GPS şi a sistemelor de comunicaţii”, a completat acesta.
Rezultatele competiţiei au fost de curând publicate pe site-ul EGU. Rezumatul lucrării câștigătoare poate fi citit aici.
Outstanding Student Poster (OSP) este un premiu special oferit de către EGU cu scopul de a îmbunătăţi calitatea generală a prezentărilor de tip poster şi de a încuraja colegii mai tineri să îşi prezinte munca în cadrul conferinţelor ştiinţifice de amploare. Acest premiu a fost acordat pentru prima dată unui om de știință român în 2008, când un cercetător din ISS, dr. Gabriel Voitcu, a primit premiul secțiunii de științe solar-terestre.
Pentru mai multe informaţii despre premiile OSP, inclusiv cu privire la criteriile de participare şi modalitatea de înscriere, vizitați pagina OSP.
Despre EGU
Uniunea Europeană de Geoștiințe este o asociație internațională a oamenilor de ştiinţă, cu peste 12.500 de membri din întreaga lume, şi totodată prima uniune din Europa dedicată excelenței în domeniul geoştiinței şi a ştiinţelor planetare şi spaţiale, în beneficiul întregii omeniri.
EGU a fost înfiinţată în septembrie 2002 ca urmare a fuziunii dintre Societatea Geofizică Europeană (European Geophysical Society — EGS) şi Uniunea Europeană a Geoştiințelor (European Union of Geosciences — EUG), având sediul la München, Germania.
Institutul de Științe Spațiale (ISS) din Măgurele, România, dezvoltǎ proiecte de cercetare științifică în domenii precum fizica astroparticulelor, fizica energiilor înalte, astrofizică și cosmologie, fizica plasmei spațiale, precum și activități de cercetare aplicată, proiectare și dezvoltare de tehnologii spațiale. ISS participă la proiecte de cercetare finanțate de Uniunea Europeană, s-a implicat în colaborări și parteneriate de renume național și internațional (CERN-ALICE, ANTARES, KM3NeT, Pierre Auger Observatory), în programul spațial ESA prin misiuni precum Euclid, Planck, Cluster, SWARM, participă la proiecte de cercetare finanțate de Uniunea Europeană (FP7) și a colaborat cu NASA pentru primul experiment românesc trimis pe Stația Spațială Internațională.
Note
[1] Undele gravitaționale (gravity waves) constituie o clasă de unde fluide care se pot manifesta în atmosfera terestră. Ele iau naștere la altitudini mici și se pot propaga pe distanțe foarte mari datorită unei trăsături a atmosferei terestre: scăderea densității odată cu creșterea altitudinii. Acest lucru permite ca fenomene de o amploare relativ scǎzută la nivelul solului să aibă efecte considerabile la altitudini mari, în ionosfera terestră.
[2] Ionosfera este o regiune a atmosferei Pământului aflată între 85 și 600 km altitudine.